19 milioane de dolari au intrat într-un cont offshore manevrat de Elan Schwartzenberg în Lichtenstein. Banii au venit de la magnatul media Rupert Murdoch, iar transferul a avut loc în 2000, când afaceristul româno-israelian a vândut o firmă românească de panotaj ce controla aproximativ 17 la sută din publicitatea stradală, scrie Rise Project.
Panama Papers. Documentele #PanamaPapers arată și că Elan Schwartzenberg, acum anchetat pentru corupție, a înființat mai multe companii offshore la casa de avocatură Mossack Fonseca. Una dintre acestea, susțin procurorii DNA, ar fi intermediat mita primită de fostul primar Radu Mazăre de la constructorul israelian, Avraham Morgenstern, pentru contractul privind un cartier de locuințe sociale în Constanța.
Tranzacție discretă în Liechtenstein cu un gigant media
În a doua parte a anilor ‘90, Elan Schwartzenberg a apelat des la serviciile registratarului panamez Mossack Fonseca prin intermediul căruia a înființat patru firme offshore în Insulele Virgine Britanice. Le-a folosit apoi ca paravane în afacerile derulate în România.
Atunci, Elan Schwartzenberg, pionier în domeniul publicității stradale la noi, tocmai deschidea o afacere de panotaj în 1997 prin firma Exclusiv Media din Capitală. Totul era controlat din Insulele Virgine Britanice, de offshore-ul Collio Financial SA (devenit ulterior O.M.E Limited).
#PanamaPapers dezvăluie că firma offshore declarase o subsidiară în România, adică societatea Exclusiv Media SRL care gestiona 17% din piața locală de publicitate outdoor. Suveica era însă mai complicată: la rândul lui, offshore-ul era controlat de alte căsuțe poștale, mai puțin 4000 de acțiuni ( 30%) care îi aparțineau oficial lui Elan Schwartzenberg.
TRANZACȚIA După trei ani de activitate, firma-mamă din Insulele Virgine a vândut subsidiara românească Exclusiv Media cu 19 milioane de dolari. Banii au intrat într-un cont deschis la LGT Bank AG din Liechtenstein, iar compania a fost preluată de gigantul News Corporation patronat de magnatul media Rupert Murdoch, prin intermediul diviziei sale de publicitate News Outdoor.
Ulterior, numele firmei românești s-a schimbat, iar Murdoch a vândut mai departe, în 2011, către un grup de investitori reprezentați de fondul rusesc de investiții, VTB Capital, controlat de Kremlin. Aceștia au intrat în schemă printr-un alt offshore, de astă dată din Cipru. Mai târziu, în 2014, SRL-ul bucureștean raporta 50 de angajați și înregistra o cifră de afaceri de 14,5 milioane de lei.
Mai multe, pe Rise Project.
Schwartzenberg, urmărit penal de DNA
Procurorii DNA au dispus, în dosarul în care fraţii Radu şi Alexandru Mazăre au fost trimişi în judecată, disjungerea în vederea continuării cercetărilor faţă de Emilian (Elan) Schwartzenberg, se arată în rechizitoriul întocmit în cauză, transmite Agerpres.
Potrivit documentului, procurorii continuă cercetările faţă de Emilian Schwartzenberg sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la dare de mită, în vederea stabilirii justificării reale a tuturor transferurilor sumelor de bani primite de societatea sa de la două firme cipriote.
Procurorii anticorupţie arată în rechizitoriu că Schwartzenberg a acţionat ca un "liant" între omul de afaceri Avraham Morgenstern şi fostul primar al Constanţei.
De asemenea, DNA a dispus continuarea cercetărilor sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de spălare a banilor, cu privire la transferuri făcute de Radu şi Alexandru Mazăre, dare de mită, dar şi fals în declaraţii, referitor la declaraţiile de avere completate şi depuse de fraţii Mazăre în perioada 2013 - 2014.
Procurorii DNA l-au trimis în judecată sub control judiciar pe Radu Mazăre, la data faptelor primar al municipiului Constanţa, pentru luare de mită şi fals în declaraţii. În acelaşi dosar a fost deferit justiţiei şi fratele său, senatorul Alexandru Mazăre, pentru complicitate la luare de mită şi fals în declaraţii.
Al treilea inculpat din dosarul instrumentat de DNA este omul de afaceri Avraham Morgenstern, acuzat de săvârşirea infracţiunii de dare de mită.
Acuzaţiile au legătură cu programul de construire de locuinţe modulare grupate în campusul social "Henri Coandă", lansat în anul 2011 şi aprobat prin hotărâre a Consiliului Local Constanţa.
