Membri CSM, mesaj despre statul de drept

Membrii CSM, reprezentanţi ai societăţii civile - Victor Alistar şi Romeo Chelaru, au transmis un comunicat de presă.

Este un document de poziție a societății civile din CSM despre echilibrul și responsabilitatea care sunt valorile așteptate de societate de la sistemul de justiție:

”În această perioadă de profunde frământări care se manifestă în cadrul societății românești dar și în interiorul magistraturii, este necesar mai mult ca oricând de echilibru, nepărtinire și aprecierea justei măsuri în discursul public și înfăptuirea justiției. Totodată, în aceste zile marcăm pe 8 decembrie Ziua Constituției, pe 9 decembrie Ziua Anticorupție iar astăzi, 10 decembrie, Ziua drepturilor omului prin adoptarea acum 70 de ani a Declarației Universale a Drepturilor Omului.

Statul de drept se înfăptuiește numai în limitele ordinii constituționale de la care emană toate celelalte acte legislative și de asigurare a domniei legii. În aceste zile când sărbătorim „Ziua Constituției României", adoptată în 8 decembrie 1991 de societatea românească prin referendum, se cere justiției să demonstreze că este unul dintre principalii contributori la consolidarea statului de drept în care respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie iar drepturile și libertățile cetățenilor sunt apărate și ocrotite în cadrul democrației constituționale.

În acest sens prin comportamentul profesional și deciziile judiciare, magistrații sunt chemați să:

asigure justa balanță care garantează cetățenilor echilibru societății în care trăim;

respecte în toate cauzele civile și non civile dreptul efectiv deplin și util la apărare a părților din cauzele aflate pe rol;

să respecte limitele puterii judecătorești și să dea dovadă de respectarea principiilor constituționale ale autonomiei și respectului reciproc cu celelalte puteri ale statului;

să contribuie la consolidarea statutului lor (independență profesională, salarizare specială și acoperitor compensatorie, pensii vocaționale etc.) prin detașarea de orice activități sau mesaje de convergență cu ale forțelor politice și asumarea obligației corelative a rezervei, care garantează întregii societăți că justiția este nepartizană;

loialitate față de valorile Constituției și aplicarea conformă a deciziilor definitive și general obligatorii ale Curții Constituționale;

magistrații au datoria profesională de a soluționa cauzele într-un termen rezonabil, având permanent în minte doar legea și faptul că au responsabilitatea vieții, demnității și respectării drepturilor patrimoniale și nepatrimoniale ale unor oameni.

De asemenea pentru a răspunde profesional la principala temă a societății, și anume combaterea corupției, sistemul judiciar românesc trebuie să își asume aplicarea legislației anticorupție de o manieră neselectivă, corectă, bazată pe respectarea legii și care să fie în afara dubiului că s-a administrat un act de dreptate.

Provocările sistemului judiciar la care trebuie găsite și aplicate soluții au fost legate de:

nerespectarea legii în procedurile judiciare care au condus la achitarea persoanelor învinuite pentru încălcarea normelor de procedură;

practici neconstituționale privind partajarea funcțiilor judiciare, ingerințe în independenţa justiției din partea instituțiilor de forță;
decredibilizarea obiectivității luptei împotriva corupției prin practici juridico-mediatice nepermise de standardele unei justiții echitabile;

mușamalizări de fapte de notorietate pentru opinia publică (tăierile ilegale de păduri, răspunderea companiilor mari pentru dare de mită în România, evaziune fiscală transfrontalieră finanțări nelegale a ultimei campanii electorale în care ancheta este stagnată etc.), care dau neîncredere cetățenilor privind onestitatea și eficacitatea luptei împotriva corupției;

cauze păstrate în nelucrare care ulterior se (re)activează în raport de evenimentele din societate de natura deciziilor economice, politice sau sociale;

coruperea pârghiilor proprii de autoritate pentru obținerea unor interese de carieră sau impunitate față de situații de încălcare a legii chiar în interiorul sistemului judiciar;

asigurarea unei practici unitare de aplicare a normelor anticorupție privind modul de interpretare a faptelor similare și formulare a acuzațiilor, care să garanteze eliminarea dublei măsuri și a practicilor opuse (de impunitate sau din contră de cercetare abuzivă) raportat la aceleași tipuri de fapte.

În acest context, menționăm că societatea are nevoie de o luptă anticorupție necruțătoare, legală, obiectivă și neselectivă care să își atingă funcția de descurajare a faptelor penale în viitor, și nu de compromisuri între sistemul judiciar și făptuitori pentru schimburi nelegitime de favori și susțineri reciproce.

În materia drepturilor omului, justiția are obligația de a le da conținut concret pe două paliere, atât în respectarea standardelor procesului echitabil cât și în afirmarea cu fermitate prin practica judecătorească a drepturilor persoanelor statuate de legile acestei țări.

De aceea, la 70 de ani de la adoptarea și proclamarea Declarației Universale a Drepturilor Omului de Adunarea Generală a Națiunilor Unite la 10 decembrie 1948, trecând de festivism și în contextul realităților de astăzi justiția nu se poate desista de misiunea ei de bază privind asigurarea eficacității normelor de conviețuire și de aplicare previzibilă și predictibilă a normelor de drept și trebuie să dea un răspuns imediat și neechivoc următoarelor priorități ale societății:

să își facă datoria de a reduce agresivitatea crescândă din societate prin sancționarea cu fermitate a oricăror derapaje care afectează dreptul nepatrimonial la imagine și demnitate prin garantarea aplicării legilor în vigoare care sancționează denigrarea, violenţa de limbaj sau găzduirea de mesaje discriminatorii;

să își facă datoria față de a reduce starea de incertitudine juridică prin îndeplinirea obligației de asigurare a unei justiții unitare prin reducerea practicii diferite în situații similare (numai condițiile de certitudine a aplicării unitare a legii pot genera dezvoltare economică și socială);

să își facă datoria de autoreglare în interesul societății și să renunțe la abordările protecționiste și sindicalizate în care critica societății ori este apreciată încălcarea independenței ori rămâne fără ecou sancționând fără ezitare derapajele interne;

să își facă datoria de a proteja drepturile fundamentale și libertățile cetățenilor, libertatea de conștiință, libertatea de organizare și protecție a vieții private și de familie;

să respecte dreptul societății la bună administrare care se aplică prin obligații simetrice și serviciului public de justiție sens în care ar trebui introduse sisteme de evaluare a sistemului din partea publicului (este de reamintit că legitimitatea tuturor celor trei puteri vine de la societate și nu este un prerogativ propriu ce se opune societății);

să își exercite atribuțiile pe baza standardelor procesului echitabil și a legii (ceea ce presupune tărie de caracter profesional de a renunță la preconcepții proprii, prejudecăți, prejudecarea cauzelor înaintea concluziilor fondului, aprecierea pe bază de afinitate sau antipatie față de părți sau apărători) prin acceptarea deficiențelor și îmbunătățirea conduitei socio-profesionale.

Așadar solicităm cu tărie în numele cetățenilor, a societății civile în ansamblul său, de la sistemul de justiție să asigure faptul că în România - stat de drept, democratic și social - demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane sunt valori supreme, de natură perenă care sunt întotdeauna apărate și garantate în mod plenar”.