ÎCCJ sesizează Curtea Constituţională cu privire la modificările aduse Legii cetăţeniei

Secţiile Unite, cu participare a 70 de judecători, au decis sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la modificările aduse Legii cetăţeniei, apreciind că încalcă mai multe prevederi din Constituţie, anunţă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, într-un comunicat de presă. 

"La data de 27 iunie 2024, ora 17:00, constituită în Secţii Unite, în conformitate cu prevederile art.27 lit.b) din Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciară,

În temeiul art.146 lit.a) din Constituția României și art.15 alin.(1) din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată,

Cu participarea unui număr de 70 judecători, cu respectarea cerinţelor de cvorum prevăzute de lege,

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituționalității, înainte de promulgare în ceea ce privește: 

Legea privind modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative (PL-x 382/2024) în raport de prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) și (5) referitoare la principiul statului de drept și al legalității, în componenta sa referitoare la calitatea, previzibilitatea și accesibilitatea legii, precum și ale art. 4 alin. (2) coroborate cu art. 53 din Constituție referitoare la unitatea poporului și egalitatea dintre cetățeni și proporţionalitatea măsurii cu scopul urmărit", transmite Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, în calitate de  for decizional, un proiect care modifică legea cetăţeniei române 21/1991, în sensul actualizării procedurilor şi condiţiilor de acordare a cetăţeniei române. 

Articolul 4 din această lege este modificat şi va avea următorul cuprins: „Cetăţenia română se dobândeşte prin: a) naştere; b) adopţie; c) acordare la cerere”

Cetăţenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin care este căsătorit şi convieţuieşte în străinătate cu un cetăţean român de cel puţin 10 ani de la data înregistrării sau transcrierii căsătoriei în registrele de stare civilă române, şi respectă prevederile unor alineate din articolul 8 menţionat anterior. Totodată, în calculul termenului de 10 ani intră şi perioadele în care soţii au convieţuit în România.

Cetăţenia română poate fi acordată şi persoanelor care au pierdut această cetăţenie, precum şi descendenţilor acestora până la gradul II inclusiv şi care cer redobândirea ei, cu păstrarea cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc în mod corespunzător condiţiile prevăzute la art.8 alin.(1) lit.b) - e) şi fac dovada cunoaşterii limbii române, în condiţiile prezentei legi.

De asemenea este modificat şi articolul 7 al legii cetăţeniei române după cum urmează:

”(1) În cazul constatării nulităţii adopţiei sau anulării adopţiei, copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani este considerat că nu a fost niciodată cetăţean român.

(2) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (1), constatarea nulităţii adopţiei sau anularea adopţiei nu produce efecte asupra cetăţeniei copilului, dacă acesta a locuit, în condiţiile legii, pe teritoriul României pentru o perioadă mai mare de 5 ani sau dacă, ca efect al constatării nulităţii sau anulării adopţiei, acesta devine apatrid.

(3) Hotărârea judecătorească definitivă prin care s-a constatat nulitatea adopţiei ori s-a dispus anularea adopţiei, în condiţiile prevăzute de prezentul articol, se comunică din oficiu de îndată Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.

(4) Pierderea cetăţeniei române se constată prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, la propunerea Comisiei pentru cetăţenie, Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie notificând, de îndată, Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor şi Direcţia Generală de Paşapoarte cu privire la aceasta.”.