"Instanța Supremă de fond a apreciat pericolul social redus al faptei, implicit cuantumul modic și modalitatea de executare a pedepsei aplicate inculpatului Dragnea, numai prin raportare la accesarea fără drept a datelor personale, fără a analiza și încălcarea libertății de vot și modul umilitor în care acesta a tratat electoratul", precizează DNA.
Instanța Supremă va judeca în 28 septembrie primul termen al apelului în dosarul Referendumul în care Liviu Dragnea a fost condamnat, în luna mai, la un an de închisoare cu suspendare și un termen de încercare de trei ani.
DNA a făcut apel și consideră greșită individualizarea pedepsei aplicată lui Dragnea, "cuantumul simbolic de 1 an închisoare și modalitatea de executare cu suspendare, fiind incompatibile cu gravitatea infracțiunii de folosire a influenței funcției de conducere din partid pentru obținerea cvorumului la referendum".
"Demersurile inculpatului Liviu Dragnea demonstrează că vocația și pasiunea sa, ca persoană cu poziție de autoritate și influență a fost de a impune alegătorilor să voteze ...—'mai adu-i p-ăia de pe la țară!' Libertatea de alegere pe care o au cetățenii și dreptul de a vota sau nu au fost tratate de inculpatul Liviu Dragnea ca un moft al acestora și nu ca un imn al demnității umane și libertății de opțiune. Deși, libertatea votului este un drept care trebuie apărat cu orice preț, fiind dovada palpabilă a libertății individului, inculpatul Dragnea a acționat și s-a manifestat ca și cum alegătorii sunt simple obiecte ce pot fi extrase din casă prin oferirea de spectacole cu clovni, baloane și zâne sau chiar cu forța, conform voinței și interesului inculpatului: 'Băi, dar organizați-vă să mi-i aduceți pe toți la vot, băi! Îi legați, îi luați în brațe'", susțin procurori în document.
DNA precizează că Instanța Supremă de fond a reținut că probatoriul administrat în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești confirmă infracțiunea reținută în sarcina Dragnea.
"Caracterul de autoritate al adresei nr. 687/SG/ din 13.07.2012 reiese, cu evidență, din modul de concepere al frazei de debut, precum și a celei finale care folosesc forma verbală imperativă: 'vă solicit', 'cer ca în cel mai scurt timp să ne comunicați măsurile pe care le-ați dispus în acest sens' prevăzută de art.13 din Legea nr.78/2000. Concluzia logică ce se desprinde din întregul material probator, a reținut Instanța Supremă de fond, este aceea că inculpatul Dragnea, în calitatea sa de coordonator al campaniei electorale, a fost cel care a dispus trimiterea mesajelor către coordonatorii județeni, acestea reprezentând solicitări de acțiuni efective de natură a îmbunătăți procentul de prezență la vot. De asemenea, și modul imperativ de formulare a mesajului exclude varianta ca el să fi provenit de la o altă persoană: 'Veți primi imediat 7 mesaje foarte importante. Vă rog să urmați cu strictețe instrucțiunile'", arată sursa citată.
DNA subliniază că transmiterea repetată a acestor solicitări, formulate fie în mod direct, fie indirect și transmise pe canale diferite nu lasă niciun dubiu cu privire la poziția subiectivă a acestuia, care a urmărit să determine validarea referendumului prin folosirea tuturor mijloacelor disponibile, inclusiv a celor interzise de lege.
"În mod vădit, măsurile propuse de inculpat urmăreau să stimuleze participarea la vot prin mediatizarea foloaselor de natură materială care puteau fi obținute de votanți. Infracțiunea prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000 este o infracțiune de pericol și se consumă instantaneu, având în vedere că rezultatul vătămător s-a produs în momentul în care inculpatul și-a folosit influența pentru a determina activiștii de partid să facă ceva nelegal care să îi procure un folos. Înlăturarea parțială a consecințelor faptei după ce infracțiunea s-a consumat poate avea relevanță din perspectiva gradului de pericol social (cum de altfel în mod corect a reținut instanța supremă de fond) însă nu poate înlătura răspunderea penală a autorului Liviu Dragnea, care având putere și notorietate a dispus asupra libertății indivizilor, prin controlarea opțiunii lor de a vota sau nu", mai motivează procurorii.
Ei arată că textul legal prevede că participarea cetățenilor la alegeri se face pe baza liberului consimțământ al acestora și nimeni nu are dreptul de a exercita presiuni asupra unui alegător pentru a-l determina pe acesta să participe sau să nu participe la alegeri.
DNA menționează că identificarea unei persoane care a ales să nu își exercite acest vot și deplasarea la locuința acesteia pentru a o determina să voteze reprezintă o forma evidentă de presiune.
"În acest sens, trebuie avut în vedere contextul săvârșirii faptelor. În numeroase localități, mai ales în mediul rural, activiștii de partid sunt persoane care activează în administrația locală și care se află într-o poziție de autoritate în raport cu cetățenii localității. Din perspectiva unui asemenea alegător, solicitarea adresată nemijlocit de către un activist de partid, care cunoaște cu exactitate faptul că nu și-a exercitat votul, este dificil de refuzat, indiferent de opțiunea politică a acestuia. (...) Trebuie remarcat, totodată, că inculpatul a menținut solicitarea de a oferi alte categorii de foloase materiale în schimbul participării la vot (acces la ștranduri, cluburi, spectacole, petreceri, evenimente cu clovni, baloane, zâne), renunțând doar la planul de organizare a unor tombole. Solicitările adresate telefonic persoanelor din cadrul PSD — organizația Teleorman să folosească presiuni pentru a determina alegătorii să se prezinte la vot, chiar împotriva voinței acestora și conversația inculpatului cu Boboc Valentin Gabriel este relevantă prin expresiile și tonul imperativ folosite (Băi, am înțeles, dar organizați-vă să mi-i aduceți pe toți la vot, băi! Îi legați, îi luați în brațe)", mai argumentează anchetatorii.
La final, DNA solicită Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completului de 5 judecători, desființarea în parte a sentinței din 15 mai cu privire la soluțiile adoptate față de cei 45 de inculpați (dintre care 8 inculpați au avut calitatea de președinți secții de votare iar 37 inculpați au avut calitatea de membrii secții votare ) și condamnarea acestora și față de Liviu Dragnea aplicarea unei pedepse în cuantum concordant gravității faptelor.
DNA consideră că probele administrate în cauză nu au fost evaluate de către prima instanță în luarea hotărârii cu privire la existența infracțiunilor imputate și a vinovăției celor 45 inculpați, iar soluțiile de achitare ale inculpaților și pericolul social redus al faptei lui Dragnea nu s-a întemeiat pe ceea ce rezultă cu evidență, din coroborarea faptelor și împrejurărilor rezultate din probe.
