DNA cere 15 ani de închisoare pentru Radu Mazăre, în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri

Un procuror DNA a cerut luni, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, condamnarea fostului primar al municipiului Constanţa Radu Mazăre la o pedeapsă orientată spre maxim pentru infracţiunile comise, respectiv 15 ani de închisoare, în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri din Constanţa, Mamaia, plajă şi faleză.

Un complet de trei judecători de la Instanţa supremă, condus de Ionuţ Matei, a terminat de judecat luni dosarul retrocedărilor de terenuri, în care apar, printre alţii, Radu Mazăre, Nicuşor Constantinescu, Cristian Borcea şi Dragoş Săvulescu.

În cadrul dezbaterilor, procurorul de şedinţă a cerut condamnarea lui Radu Mazăre la o pedeapsă orientată spre maxim, limita superioară pentru infracţiunile comise de fostul primar fiind de 15 ani.

Procurorul a explicat că, în cazul lui Radu Mazăre, faptele se prescriu în iulie 2023.

Reprezentantul DNA a cerut o pedeapsă orientată spre maxim şi în cazul fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa Nicuşor Constantinescu, dar şi condamnarea lui Dragoş Săvulescu. El a explicat că funcţionari din Primăria Constanţa, membri ai unei comisii de aplicare a Legii 10/2001, au constituit nucleul unui grup infracţional organizat, grup care a avut ca scop retrocedarea ilegală a unor terenuri din Mamaia şi Constanţa, care se aflau în domeniul public al statului.

"Membrii acestei comisii au întocmit referate cu conţinut fals cu privire la terenurile ce urmau să fie retrocedate. Terenurile au fost subevaluate şi, prin compensare, suprafeţele atribuite erau de câteva ori mai mari. Legea prevede că plajele sunt în domeniul public şi nu puteau fi retrocedate, însă cu ajutorul unor inculpaţi de la OCPI terenurile au fost intabulate şi trecute în domeniul privat al municipiului Constanţa", a spus procurorul.

Procesul continuă cu pledoariile avocaţilor.

Judecătorul Ionuţ Matei a anunţat că va amâna pronunţarea sentinţei în acest dosar.

Dosarul se află în faza de apel, după ce Radu Mazăre a fost condamnat de Curtea de Apel Bucureşti, în iulie 2017, la 4 ani de închisoare cu suspendare.

În acelaşi dosar, Nicuşor Constantinescu, fost preşedinte al CJ Constanţa, a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare, aceeaşi pedeapsă primind şi Dragoş Săvulescu, fost acţionar al echipei de fotbal Dinamo Bucureşti.

În schimb, Cristian Borcea, fost finanţator al clubului Dinamo, a fost achitat.

O soluţie de achitare a primit şi notarul Jean Andrei, soţul Laurei Andrei, fost preşedinte al Tribunalului Bucureşti.

Totodată, Ramona Dospinescu, Cristian Tălpău, Nora Chircă şi Giorgică Giurgiucanu au primit câte 3 ani de închisoare cu suspendare, restul inculpaţilor care apar în rechizitoriu fiind achitaţi.

Pe 28 octombrie 2008, Radu Mazăre a fost trimis în judecată de procurorii DNA, alături de alte 36 de persoane, în legătură cu restituirea şi atribuirea nelegală a unor întinse suprafeţe de teren intravilan din Constanţa, Mamaia, plajă şi faleză.

Alături de Radu Mazăre au fost trimişi în judecată mai mulţi membri ai comisiei de aplicare a Legii 10/2001 din Primăria Constanţa, printre care: Nicuşor Constantinescu - fost preşedinte al CJ Constanţa şi fost consilier municipal; şeful Direcţiei Administraţie Publică - Constantin Racu; şeful Direcţiei Patrimoniu - Daniela Ramona Dospinescu; şeful Direcţiei Tehnic-Investiţii - Ion Marica; fostul consilier municipal Dan Miron şi consilierii juridici Cristian Tălpău, Nora Alina Chircă şi Bogdan Ghiţulescu. Aceştia sunt acuzaţi de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu obţinerea de avantaje patrimoniale, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, fals intelectual, în formă continuată, şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni.

Celelalte persoane trimise în judecată sunt funcţionari din Primăria Constanţa, funcţionari în cadrul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Constanţa, mandatari, notari publici, moştenitori ai persoanelor îndreptăţite, cesionari cumpărători de drepturi succesorale (printre care şi Cristian Borcea şi Dragoş Săvulescu, foşti acţionari ai echipei de fotbal Dinamo Bucureşti), interpuşi cumpărători de terenuri şi un evaluator agreat de Primăria Constanţa, acuzaţi de procurori de săvârşirea de infracţiuni asimilate şi în legătură directă cu infracţiuni de corupţie sau de complicitate ori instigare la aceste infracţiuni.

În acest dosar a fost trimis în judecată şi notarul Jean Aurel Andrei, soţul preşedintei Tribunalului Bucureşti, Laura Andrei.

Potrivit DNA, în perioada noiembrie 2002 - iulie 2005, membrii comisiei de aplicare a Legii 10/2001, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, cu ştiinţă, au soluţionat în mod defectuos o serie de cereri de restituire de terenuri, în scopul obţinerii de avantaje patrimoniale care s-au materializat în dobândirea de către ei sau de către persoane din anturajul lor a proprietăţii asupra unor mari suprafeţe de teren la care nu aveau dreptul.

"Astfel, patrimoniul public a fost deposedat de mari suprafeţe de teren intravilan, în valoare de 114 milioane euro. (...) În mod legal, a fost revendicată suprafaţa de 309.549 mp, cei îndreptăţiţi beneficiind de restituiri şi atribuiri în suprafaţă cu puţin mai mare decât jumătate din cea revendicată, în vreme ce restituirile şi atribuirile ilegale au afectat terenuri cu o întindere de trei ori mai mare decât cea revendicată - aproape un milion de metri pătraţi", susţin anchetatorii.

Procurorii anticorupţie precizează că au fost restituite porţiuni de plajă şi faleză care, potrivit Constituţiei şi legilor în vigoare, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice, "adică nu pot ajunge sub nicio formă în proprietatea vreunei persoane fizice sau juridice".

Conform DNA, prin faptele săvârşite de cei 37 de inculpaţi în această cauză s-ar fi cauzat un prejudiciu în valoare de aproximativ 114 milioane de euro, dintre care 77,77 milioane euro reprezintă prejudiciu în dauna statului şi 36,16 milioane euro - prejudiciu în dauna municipiului Constanţa.

Cristian Borcea este acuzat că a prejudiciat statul român şi municipiul Constanţa cu aproximativ 28 de milioane de euro. Anchetatorii au stabilit că Borcea s-a asociat cu alţi doi învinuiţi din dosar, Georgică Giurgiucanu şi Emil Dragoş Săvulescu, în societatea comercială "Holiday Club Neptun" SA. Săvulescu şi Giurgiucanu ar fi intrat, ilegal, în posesia unor drepturi succesorale ce aparţineau unei persoane în vârstă - Ivonne Aline Buzescu-Movilă. Aceasta moştenise proprietăţi impresionante în Bucureşti şi Constanţa şi lăsase partea sa din moştenire Academiei Române, printr-un testament încheiat în primăvara anului 2001.

Având complicitatea unui notar, cei doi au acţionat ca mandatari în numele acesteia şi au solicitat Primăriei Constanţa să intre în posesia unor suprafeţe de teren ce însumau 12.500.000 de metri pătraţi. Mai mult, ei au vândut succesiv drepturile succesorale unor cunoscuţi sau rude, la preţuri foarte mici.

Potrivit DNA, Cristian Borcea a cumpărat de la cei doi asociaţi, la preţuri modice, o cotă de 12,25% din drepturile succesorale, reprezentând 1.531.250 de metri pătraţi. Comisia de aplicare a Legii 10/2001 din Primăria Constanţa a luat act de "vânzările" şi "revânzările" de drepturi succesorale de care a fost deposedată Buzescu-Movilă, pe baza unor referate aprobate de primarul Mazăre.

Procurorii mai arată că membrii comisiei de aplicare a Legii 10/2001 şi Radu Mazăre au emis înscrisuri în baza cărora s-au constituit nelegal drepturi de proprietate privată pentru 96 de terenuri intravilane din patrimoniul municipiului Constanţa şi din domeniul public al statului, ale căror preţuri au fost mult subevaluate.

Conform calculelor făcute de procurori, raportând preţul plătit pentru drepturile succesorale cu preţul terenurilor cedate de Primăria Constanţa şi vândute ulterior, inculpaţii au obţinut profituri enorme. Spre exemplu, Cristian Borcea a fost împroprietărit cu 8.990 de metri pătraţi în zona Mamaia Nord, teren pe care l-a vândut cu 449.541 de euro (50 euro/mp), faţă de cei 54 de euro (0,006 euro/mp) reprezentând suma investită. În total, Cristian Borcea a fost împroprietărit de Primăria Constanţa cu 29.000 de metri pătraţi.