Curtea Constituțională a primit sesizarea CSM privind conflictul între puteri. Ce urmează acum

Curtea Constituţională a Românei a înregistrat, miercuri, sesizarea preşedintelui CSM privind constatarea unui conflict juridic între puterile statului, urmând ca până în 7 februarie părţile implicate să transmită punctele de vedre, au precizat pentru AGERPRES surse oficiale.

Potrivit surselor citate, termenul de discutare a sesizării se va stabili după transmiterea punctelor de vedere.

În sesizarea postată pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii se precizează că CCR este chemată să soluţioneze conflictul juridic de natură constituţională dintre autoritatea executivă reprezentată de Guvernul României şi autoritatea legiuitoare reprezentată de Parlamentul României, precum şi dintre autoritatea executivă şi autoritatea judecătorească reprezentată de CSM.

"Solicităm admiterea cererii şi pronunţarea unei decizii prin care să se constate existenţa atât a conflictului juridic de natură constituţională între autoritatea executivă şi autoritatea legiuitoare, cât şi a conflictului juridic de natură constituţională între autoritatea executivă şi autoritatea judecătorească, precum şi dispunerea măsurilor pe care Curtea Constituţională le va socoti necesare şi utile pentru restabilirea ordinii constituţionale, care trebuie să existe între autorităţile statului", se menţionează în document.

Conform sursei citate, o soluţie pentru restabilirea ordinii constituţionale referitoare la competenţele autorităţilor publice în materia legiferării o constituie lipsirea actului normativ adoptat de Guvern, cu depăşirea competenţelor normative prevăzute de Constituţie, de orice efect juridic, ca act "care nu poate genera, modifica sau stinge raporturi juridice conform intenţiei autorului".

"Viciile grave care afectează acest act normativ produc efecte nu doar în sfera constituţionalităţii sale, ci sunt de natură a genera un conflict juridic de natură constituţională, afectând în mod esenţial echilibrul şi separaţia puterilor în statul de drept", se precizează în sesizarea transmisă CCR.

Referitor la conflictul juridic de natură constituţională dintre autoritatea executivă şi autoritatea legiuitoare, în document se argumentează că una dintre puteri îşi atribuie "puterile, atribuţiile sau competenţele altei autorităţi, fără a avea o abilitare constituţională efectivă".

"În concret, prin adoptarea acestei ordonanţe de urgenţă, fără a fi îndeplinită cerinţa constituţională vizând existenţa 'unor situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată', Guvernul României a nesocotit competenţa autorităţii legiuitoare (...) şi a încălcat principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat", apreciază CSM.

Un alt argument invocat este acela că, deşi dezincriminarea sau incriminarea unei fapte ţin de politica penală a statului, calea prin care aceasta se realizează trebuie să fie în conformitate cu exigenţele Constituţiei.

"Or, din această perspectivă, dezincriminarea infracţiunii de 'Neglijenţă în serviciu', prevăzută în art. 298 din Codul penal, sau incriminarea infracţiunii de 'Consum de alcool sau de alte substanţe ulterior producerii unui accident de circulaţie', în cuprinsul art. 3361 din Codul penal, printr-o ordonanţă de urgenţă, nu respectă cerinţele constituţionale ale art. 115 alin. (4) şi, prin urmare, nesocoteşte competenţele autorităţii legiuitoare, statuate prin art. 73 alin. (1) şi alin. (3) lit. h) şi art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală. Faţă de cele menţionate, apreciem că sunt îndeplinite condiţiile existenţei unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea executivă, reprezentată în cauză de către Guvernul României, pe de-o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Parlamentul României, pe de altă parte, generat de arogarea de către Guvern a competenţei de legiferare în domeniul legii organice în alte situaţii decât cele premise de dispoziţiile art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată", se mai menţionează în sesizarea formulată de CSM.

Referitor la conflictul juridic de natură constituţională dintre autoritatea executivă şi autoritatea judecătorească, în document se arată că atributul CSM de a aviza actele normative ce privesc activitatea autorităţii judecătoreşti este prevăzut de lege ca mecanism al realizării echilibrului puterilor în stat şi nu poate fi ignorat.

"Atitudinea Ministerului Justiţiei, ca parte a executivului, dar şi a Guvernului, în întregul său, care a adoptat proiectul de act normativ fără să constate că nu există avizele necesare şi fără să se fi permis avizatorilor analizarea proiectului de act normativ, din cauza timpului fizic pus la dispoziţia acestora pentru a parcurge procedura de avizare, reprezintă o conduită care nu poate să rămână nesancţionată de către Curtea Constituţională. Spre deosebire de alte situaţii analizate anterior de Curte, felul în care, de această dată, reprezentanţii executivului au ascuns intenţia reală, prin trimiterea a două tipuri de acte normative având acelaşi obiect, în timp ce şedinţa de guvern urma să înceapă, prin neanunţarea pe ordinea de zi a şedinţei de guvern a acestui proiect de act normativ şi neinformarea preşedintelui Consiliului cu privire la momentul în care urma să fie supus spre aprobare proiectul de ordonanţă de urgenţă, deşi ministrul justiţiei a fost invitat la şedinţa Plenului Consiliului stabilită pentru a doua zi, precum şi prin desfăşurarea şedinţei de guvern intempestiv, constituie argumente în sensul deturnării tuturor mecanismelor legale prin care se asigură separaţia şi echilibrul puterilor în stat şi reprezintă o ameninţare la adresa statului de drept, democratic", apreciază CSM.

În sesizare se mai arată că modificarea dispoziţiilor din Codul penal şi din Codul de procedură penală prin ordonanţă de urgenţă atrage o serie de alte consecinţe pentru activitatea instanţelor judecătoreşti, atât în ceea ce priveşte momentul intrării în vigoare a noilor prevederi, cât şi prin dezincriminarea integrală a infracţiunii de neglijenţă în serviciu şi dezincriminarea parţială a infracţiunilor de abuz în serviciu şi conflict de interese.

"În conformitate cu dispoziţiile ordonanţei de urgenţă, judecătorul delegat va trebui să analizeze într-un termen extrem de scurt dacă se impune sau nu sesizarea instanţei competente, în cauzele judecate definitiv, pentru stabilirea incidenţei dispoziţiilor art. 4 din Codul penal referitoare la aplicarea legii penale de dezincriminare ori ale art. 6 referitoare la aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei", argumentează CSM.