Cum explică CCR respingerea sesizărilor făcute pe tema OUG de modificare a Codurilor Penale

Curtea Constituţională a României a stabilit miercuri, cu majoritate de voturi, că nu există conflict juridic de natură constituţională între puterile statului în urma adoptării OUG privind modificarea Codurilor penale. 

Preşedintele CCR, Valer Dorneanu, a anunţat, la finalul şedinţei de miercuri, că s-a constatat că nu există conflict nici între autoritatea judecătorească şi Guvern şi nici între Parlament şi Guvern. 

"În privinţa naturii conflictului dintre Parlament şi Guvern s-a spus că în acest caz Guvernul şi-a arogat o putere de legiferare care nu îi este atribuită în Constituţie şi ca exagerată în utilizarea ordonanţei de urgenţă. Este adevărat că, potrivit principiului separaţiei puterilor, Parlamentul este cel care are suveranitatea legislativă şi competenţa de a da legi organice primare. Guvernul, de regulă, nu are o asemenea competenţă. În mod excepţional însă, chiar prin Constituţie (...), Guvernul poate fi delegat de puterea legislativă să emită ordonanţe fie simple, fie de urgenţă. Dacă în cazul ordonanţelor simple acestea se derulează sub controlul strict al Parlamentului, în sensul că Parlamentul îi delimitează sfera, îi stabileşte şi un termen de valabilitate, în cazul ordonanţelor de urgenţă această delegare este ceva mai largă, Guvernul putând să le dea atunci când are de rezolvat o situaţie excepţională care nu poate fi evitată altminteri. Guvernul este împiedicat să dea asemenea ordonanţe doar în patru situaţii pe care nu vi le mai invoc aici, unele ar privi afectarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor. În această privinţă, nu există un conflict, pentru că Guvernul a acţionat legal în sfera lui de competenţă de a emite ordonanţe", a explicat şeful CCR. 

Anterior, el precizase că abrogarea OUG 13/2017 nu poate opri procesul constituţional în curs de derulare.

"În repetate rânduri, Curtea Constituţională s-a pronunţat chiar în cazul unor conflicte sesizate de fostul Guvern Ponta. Renunţarea sau abrogarea unui act normativ nu ne poate opri din mersul procesual constituţional al acestuia. Ca atare, nu are relevanţă abrogarea OUG 13. Această abrogare poate avea consecinţe mâine, când o să judecăm constituţionalitatea ordonanţei", a susţinut Dorneanu. 

Preşedintele CCR a subliniat că nu orice conflict dintre autorităţi îndeplineşte condiţia unui conflict juridic de natură constituţională, ci doar când o parte sau părţile îşi arogă puteri, atribuţii, competenţe din sfera de activitate a celeilalte autorităţi sau când o autoritate îşi declină competenţa, nu îşi exercită rolul pe care îl are, potrivit obligaţiilor sale, sau refuză să îl îndeplinească. 

Referitor la urgenţa şi oportunitatea actului normativ, în speţă ordonanţa de urgenţă, el a arătat că nu este de competenţa Curţii să o verifice în această sesizare. 

"Aici suntem în materia unui conflict de competenţă. Noi nu analizăm aici actul normativ care a declanşat-o, ci acţiuni care încalcă atribuţiile şi prerogativele celeilalte puteri. (...) Este dreptul guvernului să aprecieze şi urgenţa şi conţinutul ordonanţei, iar aceste lucruri pot fi verificate pe calea unei alte căi de control constituţional, respectiv controlul a priori sau cel de la litera d, pe calea excepţiei de neconstituţionalitate. Acolo se verifică urgenţa, acolo se verifică toate aspectele legate de conţinutul actului normativ. (...) Mâine ne vom pronunţa cu privire la sesizarea Avocatului Poporului şi acolo vom discuta toate chestiunile care se pun în acea cale de atac, inclusiv situaţia ordonanţei de urgenţă", a adăugat preşedintele Curţii. 

Potrivit unui comunicat al CCR transmis miercuri AGERPRES, decizia Guvernului de a adopta OUG 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală nu poate fi calificată ca un act de arogare a unor puteri, atribuţii sau competenţe care, potrivit Constituţiei, aparţin Parlamentului. 

"Prin adoptarea acestui act normativ, Guvernul a exercitat o competenţă proprie, prevăzută în mod expres de prevederile art. 115 din Legea fundamentală. Verificarea respectării condiţiilor prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituţie, precum şi a constituţionalităţii conţinutului normativ al ordonanţei de urgenţă, poate fi realizată numai pe calea unui control de constituţionalitate declanşat ca urmare a invocării unei excepţii de neconstituţionalitate, în condiţiile art. 146 lit. d) din Constituţie, sau pe calea unui control de constituţionalitate a priori, prin intermediul legii de aprobare a acesteia, în condiţiile art. 146 lit. a) din Constituţie, iar nu în temeiul textului constituţional al art. 146 lit. e)", arată sursa citată. 

CCR a discutat miercuri cererile preşedintelui Klaus Iohannis şi şefei Consiliului Superior al Magistraturii, Mariana Ghena, privind constatarea unui conflict între puterile statului în urma adoptării OUG privind modificarea Codurilor penale.