Comisia de la Veneţia a emis avizul de urgenţă asupra Legilor Justiţiei. Oficialii remarcă mai multe elemente pozitive, dar critică graba adoptării

Este vorba de Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii, Legea privind organizarea judiciară și Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Avizul a fost solicitat în septembrie 2022 de către Comisia pentru onorarea obligațiilor și angajamentelor statelor membre ale Consiliului Europei din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). La 25 octombrie 2022, ministrul justiției din România a solicitat ca acest aviz să fie tratat în procedură de urgență

Comisia arată că "spre deosebire de reformele anterioare, legile actuale au făcut obiectul unei pregătiri îndelungate încă din 2020 și au avut loc numeroase consultări cu toate părțile interesate. Acesta este un aspect pozitiv, care trebuie să fie însă temperat de faptul că, la finalul procesului, dezbaterea parlamentară a fost desfășurată în mod precipitat. La fel ca în cazul avizelor anterioare, și Avizul din 2022 privind desființarea Secției de investigare a infracțiunilor din cadrul sistemului judiciar din România a criticat graba cu care a fost adoptată legea respectivă. Autoritățile române anunțaseră că vor lua în considerare opiniile Comisiei de la Veneția. Cu toate acestea, Guvernul nu a solicitat un aviz asupra proiectelor de lege. Guvernul a argumentat că acest lucru era necesar din cauza necesității de a asigura rapid încetarea MCV și de a intra în spațiul Schengen (...) Comisia de la Veneția regretă faptul că nu a fost consultată decât după ce legile au fost adoptate, în timp ce procedura pregătitoare îndelungată ar fi făcut posibilă obținerea avizului în prealabil. Această accelerare a procedurii a condus, de asemenea, la o adoptare pripită a legilor în Parlament. Dezbaterile în Parlament au început la 12 septembrie, iar legile au fost adoptate la 17 octombrie 2022. Se pare că s-a pus la dispoziție relativ puțin timp pentru dezbateri în Parlament, deoarece a fost aplicată o procedură de urgență. Autoritățile insistă asupra faptului că procesul de redactare a fost transparent și incluziv, că dezbaterea parlamentară fiind doar ultima etapă a acestui lung proces democratic. În Parlament, procedura de urgență a fost respectată pe deplin, a fost înființată o comisie specială, în conformitate cu procedura de urgență transparentă, care nu a afectat dezbaterile democratice, cu participarea tuturor grupurilor parlamentare și a părților interesate", arată raportul.

Nicolae Ciucă, despre legile Justiției: "Aduc un echilibru între toate viziunile care domină magistratura din România"

În ceea ce privește conținutul noilor dispoziții, trebuie subliniat că majoritatea opiniilor colectate în cadrul reuniunilor din 7 noiembrie „au fost pozitive”. Au existat câteva voci foarte critice, dar acestea s-au concentrat mai degrabă asupra unor aspecte specifice decât să pună la îndoială legile în ansamblu.

CSM, mai multe asociații de judecători și procurori și unii reprezentanți ai societății civile sunt de părere că aceste noi legi reprezintă un progres, „chiar dacă îmbunătățiri sunt încă de dorit în anumite puncte”. În această privință, tonul general al comentariilor primite este destul de diferit de cel din 2018/2019 și chiar de cel din momentul desființării Secției speciale.

În ceea ce privește calitatea textelor, aceste trei legi „sunt acte legislative voluminoase”. „Ele sunt foarte detaliate. Se poate pune întrebarea dacă multe dispoziții trebuie să fie reglementate pe nivel de lege atât de detaliat, cum ar fi cele privind formarea și alte chestiuni tehnice. Cu toate acestea, acest lucru pare să facă parte din stilul legislativ național”, arată Comisia.

Președintele Klaus Iohannis a promulgat Legile Justiției

O schimbare importantă în lege, față de situația actuală, este că nu vor mai exista probe scrise pentru numirile în funcții de conducere. În temeiul legislației anterioare, era necesar un test scris cu variante multiple de răspuns. Acest test a fost criticat în cadrul sistemului judiciar deoarece favoriza judecătorii mai tineri, care erau încă obișnuiți să susțină teste din perioada petrecută în sistemul de învățământ, la Institutul Național al Magistraturii. Se presupune că judecătorii cu mai multă vechime nu doreau să susțină aceste teste și, prin urmare, nu au candidat pentru posturi pe care le meritau, având în vedere experiența lor și a vechimii. În schimb, legile introduc o evaluare bazată pe calitatea activității unui judecător sau procuror, eficiența și capacitatea de comunicare. Acest lucru a fost criticat de unii dintre reprezentanții organizațiilor civile societății civile, deoarece elimină o parte obiectivă a procedurii de numire (testul scris) și introduce subiectivitate în această evaluare.

Cu toate acestea, Comisia regretă faptul că autoritățile române nu au solicitat un aviz de Comisiei de la Veneția cu privire la cele trei proiecte de lege așa cum fusese anunțat de autorități și că au lăsat la latitudinea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei să facă această solicitare.

Comisia nu exclude faptul că există aspecte în aceste trei legi care ar putea fi problematice

„Având în vedere că acesta este un aviz de urgență, Comisia de la Veneția nu poate exclude faptul că există alte aspecte în aceste trei legi care ar putea fi problematice, dar se pare că, în ansamblu, în aceste trei legi se legile par să se îndrepte în direcția corectă. Comisia de la Veneția remarcă mai multe elemente pozitive, în primul rând faptul că în prezent nu pare să existe interferențe politice în activitatea DNA. Chiar dacă legile au fost adoptate în cele din urmă într-o procedură de urgență, pregătirile anterioare au inclus consultări cu toate părțile interesate. În ceea ce privește numirea și revocarea unor persoane de rang înalt procurori, este pozitiv faptul că acest lucru este acum reglementat la nivel de lege, mai degrabă decât prin ordinul ministerial, iar implicarea mai multor actori în aceste numiri oferă mai multă transparență. De asemenea, este pozitiv faptul că instrucțiunile procurorilor către subordonați trebuie să fie în scris și legale și că trebuie să fie prezentate motive atunci când acestea contrazic o decizie a unui procuror din subordine. Procurorul general nu are competența de a infirma deciziile procurorilor din cadrul DNA sau DIICOT. În cele din urmă, este pozitiv faptul că controlul de către ministrul justiției poate viza doar chestiuni manageriale”, arată Comisia.

Recomandările Comisiei de la Veneţia

Astfel, Comisia de la Veneția formulează următoarele recomandări principale pentru modificarea legilor privind sistemul judiciar:
1. ar trebui introdusă o selecție prin concurs și pentru directorii adjuncți, nu numai pentru președinții de instanțe și parchete;
2. procurorii de rang înalt, inclusiv procurorul general, precum și șeful procurori ai DNA și DIICOT și adjuncții acestora ar trebui să fie numiți pentru o perioadă mai lungă de timp și fără posibilitatea de reînnoire;
3. procurorul general nu ar trebui să aibă posibilitatea de a ocoli ierarhia procurorilor atunci când constată că măsurile de urmărire penală sunt ilegale sau nefondate. O astfel de constatare ar trebui să fie transmisă în jos prin ierarhia procurorilor;
4. ar trebui să se prevadă în mod explicit prin lege că poliția judiciară nu raportează cu privire la activitatea sa către ministrul de interne.