Nivelul de trai, condiţiile de muncă, de educaţie, sănătate sau recunoaşterea dreptului de proprietate sunt principalele nemulţumiri pe care cetăţenii le expun în petiţiile trimise Avocatul Poporului anul trecut, potrivit Agerpres.
Avocatul Poporului a prezentat, marţi, raportul de activitate al instituţiei pe anul 2024, context în care a fost prezentat, printre altele, volumul de petiţii primite, dar şi nemulţumirile constatate din petiţiile transmise de cetăţeni.
"În principal, activitatea noastră constă în a primi şi soluţiona petiţiile depuse de orice persoană fizică, indiferent de cetăţenia acesteia, care consideră că drepturile sale au fost încălcate de administraţia publică, centrală şi locală. În 2024 au fost primite peste 12.000 de petiţii.
Pentru a soluţiona orice petiţie avem la îndemână câteva proceduri, tipice unui mediator, schimburi de adrese cu respectivele autorităţi, discuţii telefonice, anchete pentru lămurirea unor aspecte şi emiterea unor recomandări", potrivit rezumatului Raportului de activitate pe anul 2024.
„În marea majoritate a cazurilor, relaţia cu administraţia publică, este bună şi foarte bună”
Raportul mai arată că Avocatul Poporului nu are posibilitatea de a sancţiona pe cineva.
"Nu avem posibilitatea de a decide noi în locul respectivei autorităţi administrative şi nici de a sancţiona pe cineva, nici măcar atunci când autorităţile ignoră solicitările noastre şi pur şi simplu nu ne răspund (spre deosebire de alte instituţii similare din lume care au dreptul să sancţioneze autoritatea care nu cooperează, de exemplu cazul Ombudsmanului spaniol, Defensor del Pueblo, de unde am împrumutat şi noi denumirea).
Este însă corect să recunoaştem că în marea majoritate a cazurilor, relaţia cu administraţia publică, mai ales cea locală, este bună şi foarte bună, iar intervenţia şi prezenţa instituţiei noastre îi ajută pe mulţi din administraţie să înţeleagă cum trebuie să procedeze astfel încât drepturile persoanelor să fie respectate", se arată în raport.
Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu de peste 3.600 de ori, anul trecut
Conform documentului, instituţia s-a sesizat din oficiu anul trecut de peste 3.600 de ori.
"Noi putem să ne sesizăm din oficiu, atât pe cazuri individuale, cât şi pe cele care vizează o categorie de persoane sau probleme sistemice. Anul trecut au fost peste 3.600 astfel de sesizări la nivelul întregii instituţii, adică la sediul central şi la cele 15 birouri teritoriale.
Pentru a ne putea sesiza din oficiu este necesar să aflăm despre o anume situaţie, ceea ce se întâmplă de cele mai multe ori în urma unei semnalări din presa centrală sau locală, mai rar din reţelele sociale şi foarte rar în urma semnalărilor din partea unei organizaţii neguvernamentale. În ce priveşte modalitatea de soluţionare a acestor sesizări din oficiu, ea este aceeaşi ca în cazul petiţiilor", se explică în raport.
De asemenea, Avocatul Poporului primeşte anual cam 1.200-1.300 de petiţii prin care se solicită să se adreseze Curţii Constituţionale pe diferite texte de lege, de foarte multe ori chiar "fără argumente", sau împotriva unor soluţii ale instanţelor de judecată, ceea ce este "categoric imposibil" şi unii din cei care se adresează lansează "tot felul de acuzaţii, pe cât de dure, pe atât de nefondate".
"Din păcate, există şi politicieni şi jurnalişti sau analişti care ne acuză de partizanat politic, deşi este evident că orice decizie am lua noi, de a sesiza sau nu Curtea Constituţională, va nemulţumi pe unii şi va da satisfacţie altora, iar a interpreta o astfel de decizie în cheie politică este de fapt o formă de subminare a independenţei şi autorităţii instituţiei. Decizia de a sesiza sau nu Curtea Constituţională nu este o măsură arbitrară a Avocatului Poporului, ci ea este rezultatul unei analize temeinice a actului normativ respectiv, prin raportare la normele constituţionale şi jurisprudenţa atât a Curţii Constituţionale, cât şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii Europene de Justiţie.
Insistăm asupra faptului că posibilitatea de a sesiza Curtea Constituţională se referă exclusiv la neconstituţionalitatea unor legi sau ordonanţe şi nu poate avea ca obiect nemulţumiri generice privind situaţia politică şi economică din ţară. Nu avem competenţe nici în materie electorală, nici în ceea ce priveşte actele Parlamentului, preşedintelui sau Guvernului. Şi nici în materie de justiţie", mai spune raportul.
Lipsă de transparenţă și comunicarea deficitară din partea autorităţilor statului
Potrivit Avocatului Poporului, a reduce activitatea instituţiei Avocatul Poporului la sesizarea sau nesesizarea Curţii Constituţionale este nu doar "o mare greşeală", ci este "nedrept" în raport cu miile de cazuri, de fapt vorbim de zeci şi zeci de mii de cazuri de-a lungul timpului, soluţionate în favoarea petenţilor, a oamenilor "obişnuiţi" din această ţară ale căror drepturi au fost respectate în urma intervenţiei Avocatului Poporului, adică îndeplinirea scopului pentru care instituţia a fost creată de Constituţia României.
Avocatul Poporului evidenţiază că "principala concluzie" pe care a tras-o din petiţiile primite în 2024 priveşte nemulţumirea în legătură cu nivelul de trai, condiţiile de muncă, de educaţie, sănătate, recunoaşterea dreptului de proprietate, respectarea drepturilor de pensie ori de alte asigurări sociale.
"În acelaşi timp, remarcăm din partea unor petenţi şi o atitudine de nerecunoaştere a autorităţilor şi a deciziilor luate de către acestea, generate, cel mai probabil, în primul rând, de lipsa de încredere în serviciile statului şi în funcţionarii săi, iar în al doilea rând, de lipsa de transparenţă sau comunicarea deficitară din partea autorităţilor statului, care nu au găsit cea mai bună cale pentru transmiterea către cetăţeni nu numai a informaţiilor de interes public dar şi a informaţiilor cu consecinţe directe asupra drepturilor şi libertăţilor acestora", spune Avocatul Poporului.
