Milioane de euro plătite pentru anchete penale fără finalitate

Cât costă anchetele penale în România şi cine suportă aceste cheltuieli? Evident, bugetul de stat. Indiferent dacă aceste anchete se finalizează cu hotărâri definitive de condamnare sau nu, instrumentarea dosarelor costă foarte mult. De la fondurile alocate pentru organizarea flagrantelor, la cheltuielile cu deplasarea anchetatorilor, efectuarea expertizelor judiciare şi extrajudiciare, Parchetele din România cheltuie anual milioane de lei pentru acoperirea acestor etape procesuale. În anul 2015, bugetul total al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, împreună cu cele ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, s-a ridicat, potrivit cifrelor oficiale, la nu mai puţin de 1,27 miliarde de lei. Acest buget a fost cu 130 de milioane de lei mai mic decât cel alocat pentru Cercetare, în aceeaşi perioadă, şi mai mult decât dublu faţă de suma aprobată, în 2015, pentru Ministerul Culturii.

Cu patru bugete ale parchetelor, statul a asigurat banii Ministerului Sănătăţii pentru anul 2015, care s-a ridicat la 6,73 miliarde de lei. Iar procurorii, în special DNA, cer mai mulţi bani şi mai mulţi anchetatori. Cele mai mari cheltuieli au fost făcute de parchete pentru salariile personalului. Însă o bună parte a bugetelor au fost cheltuite pentru bunuri şi servicii, în acestea intrând şi  cheltuielile judiciare şi extrajudiciare din dosarele instrumentate.

Un Parchet și trei bugete

Ministerul Public este structura care coordonează activitatea tuturor procurorilor din România, având în subordine toate Parchetele de pe lângă curţile de apel, parchetele de pe lângă tribunale şi cele de pe lângă judecătorii, dar şi Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia pentru Investigarea Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Cu toate că DNA şi DIICOT sunt doar direcţii în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ele primesc, anual, bugete separate de cel al Ministerului Public, sumele aprobate, astfel, aflându-se la dispoziţia celor doi procurori-şefi de direcţie. Valoarea sumelor intrate în conturile parchetelor reiese din bilanţurile separate pe care fiecare structură le-a prezentat pentru anul 2015. Astfel, aflăm că, anul trecut, bugetul final aprobat pentru Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a ridicat la 1.032.288.000 de lei, structura putând trage fonduri nerambursabile de alte încă 1.392.000.000 de lei.

Milioane de lei cheltuite pentru flagrante şi expertize

Separat de bugetul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, atât Direcţia Naţională Anticorupţie, cât şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism au obţinut, de la Guvernul României, bugete proprii. Astfel, în 2015, bugetul DNA a fost de 125.360.000 de lei, din care 15.159.000 de lei au fost distribuiţi către operaţiuni de achiziţie bunuri şi servicii. Din această sumă, 672.000 de lei au fost utilizaţi pentru deplasări, detaşări sau transferuri, la care se adaugă încă 630.000 de lei pentru cosultanţă şi expertiză. Nu mai puţin de 864.000 de lei a alocat Direcţia Naţională Anticorupţie pentru cheltuielile judiciare şi extrajudiciare. La aceste sume se adaugă 1.941.210,73 lei reprezentând cheltuielile utilizate pentru organizarea şi constatarea infracţiunilor flagrante de corupţie. Suma aceasta s-a aflat la dispoziţia Laurei Codruţa Kovesi, în calitate de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi, potrivit legislaţiei în domeniu, nu a putut fi folosită pentru alte destinaţii. Nici Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism nu a cheltuit cu mult mai puţin decât DNA, în anul 2015. DIICOT a avut un buget final aprobat în cuantum de 112.116.000 de lei, din care a cheltuit, la capitolul bunuri si servicii, suma de 14.250.000 de lei. Aici intră, ca şi în cazul DNA, printre altele, cheltuielile aferente organizării flagrantelor, precum şi expertizele judiciare şi extrajudiciare.

Prejudiciile, recuperate. Pe hârtie

Eficienţa acestor cheltuieli pare, la prima vedere, una destul de bună. În cazul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în 2015 instanţele judecătoreşti au pronunţat 241 de hotărâri definitive, prin care au fost dispuse confiscarea şi recuperarea de produse infracţionale în sumă totală de 219,7 milioane de euro. Numai că această sumă nu s-a dus la bugetul de stat, 190 de milioane de euro sunt sumele dispuse de instanţă ca plată către părţile civile din dosarele penale. În bani lichizi, în cursul proceselor penale a fost recuperată suma totală de 407.473 euro, față de 1,44 milioane de euro cât s-au recuperat în anul 2014. DIICOT a finalizat, în 2015, 90 de cauze pe care le-a trimis în judecată, vizând infracţiuni de evaziune fiscală, infracţiuni la Codul Vamal, infracţiuni de spălare a banilor sau de altă natură economică. Prejudiciul total reţinut de DIICOT în aceste cauze s-a ridicat, anul trecut, la 135,9 milioane de euro, fiind instituite măsuri asigurătorii pe bunuri de aproximativ 108,5 milioane de euro. Nu există, însă, informaţii referitoare la recuperarea efectivă a acestor prejudicii, dispusă prin hotărâri ale instanţelor rămase definitive. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a efectuat, la rândul lui, prin structurile centrale şi teritoriale, în 2015, acte de urmărire penală în nu mai puţin de… 270.000 de cauze penale. Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică, spre exemplu, a dispus instituirea măsurilor asigurătorii asupra unor bunuri în valoare de 65 de milioane de euro în dosare ce vizează infracţiuni de evaziune fiscală.

Din suma primită de la bugetul de stat, Parchetul General a utilizat 75.973.000 de lei, pentru cheltuieli referitoare la bunuri şi servicii, categorie în care intră atât operaţiunile de achiziţii publice, cât şi cheltuielile judiciare şi extrajudiciare efectuate în instrumentarea dosarelor aflate în lucru atât la nivel central, cât şi la nivelul unităţilor teritoriale de parchet.

Dosare celebre, cheltuieli judiciare la fel de interesante

Cheltuielile pe care le fac procurorii în anchetele penale pe care le instrumentează sunt, deseori, necunoscute opiniei publice. Rareori, instituţiile judiciare oferă astfel de informaţii. Sunt, însă, câteva situaţii în care au făcut-o, fie la solicitarea unor jurnalişti, fie atunci când au notificat instanţele însărcinate cu soluţionarea proceselor penale în legătură cu cuantumul cheltuielilor judiciare. Cazul dispariţiei avocatei Elodia Ghinescu şi al condamnării soţului acesteia, poliţistul Cristian Cioacă, este unul dintre cele mai răsunătoare dosare instrumentate în România, în ultimii zece ani. Speţa este interesantă atât prin natura ei, cât şi prin valoarea resurselor financiare pe care Parchetul le-a cheltuit în anchetă. Peste 125.000 de lei, din care s-au efectuat teste poligraf, expertize papilare, constatări tehnico-ştiinţifice, expertize judiciare şi informatice sau traseologice, plus expertize ADN, la care se adaugă cei 680 de litri de carburant consumaţi în instrumentarea acestei anchete. Un dosar mai recent, la fel de răsunător, este cel al Galei Bute. Ancheta a costat Direcţia Naţională Anticorupţie nu mai puţin de 80.000 de lei, potrivit unor surse judiciare. De patru ori mai puţin ar fi costat cercetările în cazul Dan Şova – Dosarul „Turceni-Rovinari”, unde anchetatorii au cheltuit 20.000 de lei.

1.120.000 lei, cea mai scumpă anchetă

Avem, însă, şi valori ale cheltuielilor judiciare ale procuraturii care reies din hotărârile judecătoreşti rămase definitive. Dosarul „Zambaccian”, spre exemplu, în care Adrian Năstase a fost condamnat pentru a doua oară la închisoare, a costat 62.200 de lei. Primul dosar, „Trofeul Calităţii”, ar fi costat organele judiciare peste 100.000 de lei. Cea mai scumpă anchetă, însă, rămâne cea efectuată de DNA în dosarul „Transferurilor din fotbal”: 1.120.000 de lei. Acestea sunt cheltuielile judiciare, aşa cum reiese din Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Ioan Becali are de plătit statului, din această sumă cheltuită de anchetatori în timpul urmăririi penale, 315.000 de lei, iar Cristian Borcea, 265.000 de lei. George Copos, Gheorghe Popescu şi Victor Becali au fost obligaţi să achite câte 115.000 de lei cheltuieli judiciare, iar Jean Pădureanu, M.M. Stoica şi George Neţoiu, câte 65.000 de lei.

Există, însă, şi dosare în care procurorii au cheltuit sume importante de bani, nefinalizate cu trimiterea în judecată sau dosare care, odată restituite la Parchet, au fost închise cu NUP. Un astfel de caz este cel al dispariţiei Flotei comerciale a României, unde, iniţial, a fost calculat un prejudiciu de 300 de milioane de dolari, în urma unei expertize financiar-contabile comandate de procuror. O altă expertiză financiar-contabilă suportată de cheltuielile judiciare în acest dosar a redus, după restituirea dosarului la DNA, prejudiciul la zero.

Instituţiile de forţă, mai bine finanţate decât domenii-cheie ale economiei

Bugetul pentru anul 2016 arată o apetenţă clară a cheltuielilor de la stat pentru instituţiile represive şi de forţă. Cumulate, bugetele Ministerului Justiţiei, Ministerului Public, Ministerului de Interne, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Protecţie şi Paza şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale se ridică la 17,53 de miliarde de lei. Astfel, Ministerul Justiţiei are în 2016 un buget de 3,11 miliarde de lei, iar Ministerul Public (cu Parchetul General, DNA şi DIICOT) are un buget de 934,04 milioane de lei. Ministerul de Interne a primit un buget de 10,92 miliarde lei. În ceea ce priveşte Serviciile, situaţia arată în felul următor: SRI (1,85 miliarde lei), SIE (275 milioane lei), SPP (164 milioane lei) şi STS (274 milioane lei). În comparaţie, bugetele cumulate ale ministerelor Energiei, Culturii, Economiei şi Turismului, Mediului, Apelor şi Pădurilor, Educaţiei şi Agriculturii sunt cu aproape 3,5 miliarde de lei mai mici decât cel al instituţiilor de forţă. Toate aceste instituţii nemilitarizate, care nu au legătură cu sistemul represiv al statului, au primit, în 2016, un buget total de 14.165.544.000 lei. Spre exemplu, Ministerul Economiei şi Turismului are un buget de 540 de milioane de lei, în timp ce parchetele au primit aproape dublu. Cu 200 de milioane mai puțin decât cel al parchetelor este şi Ministerul Culturii, care a primit 757,3 milioane de lei, la fel ca şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, cu un buget de 704 milioane lei. Ministerul Energiei a primit un buget de nouă ori mai mic decât cel al SRI, adică 204.444.000 lei. Comentariile sunt de prisos.

Sursa: Jurnalul Naţional