Augustin Lazăr îi cere Avocatului Poporului să sesizeze CCR privind OUG pe Legile Justiţiei

Procurorul general Augustin Lazăr i-a transmis miercuri Avocatului Poporului, Victor Ciorbea, solicitarea de a sesiza Curtea Constituţională în legătură cu neconstituţionalitatea art. VII din ordonanţa de urgenţă pe legile Justiţiei.

Articolul respectiv se referă la condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească procurorii de la Parchetul General, DNA şi DIICOT pentru a rămâne sau promova în funcţie.

În solicitarea trimisă Avocatului Poporului, Augustin Lazăr expune mai multe critici de neconstituţionalitate extrinsecă şi intrinsecă.

Lazăr arată că OUG 92/2018 încalcă art. 115 alin. (4) din Constituţie, potrivit căruia "Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţă în cuprinsul acestora".

Procurorul general spune că Guvernul nu a motivat urgenţa privind adoptarea art. VII din OUG 92/2018 şi nu a fost exprimată nicio justificare pentru majorarea condiţiilor de vechime pentru procurori. În plus, această chestiune nu a format obiectul vreunei recomandări în avizul preliminar al Comisiei de la Veneţia.

"Prin intervenţia Guvernului asupra carierei procurorilor deja numiţi este afectată independenţa acestora, ceea ce contravine recomandărilor Comisiei de la Veneţia", precizează Lazăr.

Procurorul general consideră că OUG încalcă şi art. 115 alin. (6) din Constituţie potrivit căruia "Ordonanţele de urgenţă (...) nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie", raportat la art. 124 din Constituţie, art. 131 alin. (1) şi art. 23 alin. (1) din Legea fundamentală, potrivit cărora "În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii, apără ordinea de drept, drepturile şi libertăţile cetăţenilor".

Augustin Lazăr enumeră în solicitarea trimisă Avocatului Poporului şi critici de neconstituţionalitate intrinsecă cu privire la art. VII din ordonanţă.

El afirmă că, prin Legile 207/2018 şi 242/2018, precum şi prin OUG 92/2018, s-au adus modificări legilor Justiţiei, inclusiv în ceea ce priveşte condiţiile de vechime pentru promovarea în funcţii de conducere şi de execuţie, precum şi pentru numirea procurorilor în cadrul DIICOT şi DNA.

De asemenea, procurorul general apreciază că dispoziţiile art. VII din OUG 92/2018 încalcă art. 1 alin. (5) din Constituţie.

"Sintagma 'procurorii care îşi desfăşoară activitatea' din cuprinsul acestui articol este neclară, prin aceea că poate fi înţeleasă ca referindu-se atât la toţi procurorii, inclusiv cei numiţi în funcţii, dar şi numai la procurorii aflaţi în situaţie de delegare ori de detaşare. O astfel de exprimare legislativă nu poate fi primită, nu doar pentru confuzia pe care o generează, dar, mai ales, din perspectiva consecinţelor pe care le cauzează o interpretare în sensul că ar privi inclusiv procurorii numiţi în funcţii. Astfel, trebuie menţionat că prevederile art. V din Legea nr. 207/2018 stipulează că 'procurorii care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt numiţi în funcţie în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie rămân în funcţiile pe care le îndeplinesc în cadrul acestor structuri'. Dispoziţiile art. VII din Ordonanţa de Urgenţă 92/2018 vin în contradicţie cu textul indicat anterior. Este afectată în acest mod cariera procurorilor printr-un text legal confuz şi imprecis, prin urmare lipsit de previzibilitate, ceea ce vine în contradicţie cu art. 1 alin. (5) din Constituţia României", afirmă sursa citată.

Totodată, procurorul general consideră că OUG 92/2018 încalcă art. 15 alin. (2) din Constituţie, deoarece textul art. VII al ordonanţei, în măsura în care s-ar aplica procurorilor numiţi în funcţie, intervine în sensul înlăturării unor procurori din funcţiile legal deţinute, prin impunerea unor condiţii noi, inexistente la data la care a fost făcută numirea.

În opinia procurorului general, acest articol este în contradicţie cu principiul constituţional al neretroactivităţii legii consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituţie, conform căruia "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile".

"Promovarea unei proceduri organizate în conformitate cu legea pentru numirea într-o funcţie la un parchet ierarhic superior reprezintă, din perspectiva conflictului de legi civile în timp, 'facta praeterita', realizată în întregime înainte de intrarea în vigoare a legii noi şi pentru care, dacă s-ar aplica o lege ulterioară, ar însemna să i se atribuie efect retroactiv. Eliberarea magistratului dintr-o funcţie dobândită în mod legal ar aduce o atingere severă principiului stabilităţii procurorilor. Este inacceptabil ca prin introducerea unor condiţii noi, stabilite în mod intempestiv, Guvernul să poată determina îndepărtarea unor magistraţi care au fost numiţi în funcţie în baza legii. Totodată, încetarea funcţiei acestor procurori ar provoca instabilitate în sistem, în condiţiile în care proiectul de act normativ nu prevede în ce funcţii ar urma să fie numiţi, iar posturile pe care aceştia le ocupau anterior la parchete inferioare au fost ocupate prin derularea altor proceduri prevăzute de lege", explică procurorul general.

Augustin Lazăr declară că OUG 92/2018 încalcă şi art. 16 alin. (1) din Constituţie întrucât dispoziţiile art. VII contravin principiului egalităţii.

Conform procurorului general, Curtea Constituţională a arătat (Decizia nr. 866/2006) că statutul juridic constituţional al procurorilor este identic cu cel al judecătorilor în ceea ce priveşte incompatibilităţile şi interdicţiile aplicabile, admiterea în magistratură şi formarea profesională, numirea, drepturile şi îndatoririle, răspunderea juridică a acestora, astfel încât tratamentul discriminator al acestora nu ţine seama de statutul de magistrat al procurorilor şi încalcă principiul egalităţii în drepturi.

În opinia sa, prevederile art. VII din ordonanţă se referă exclusiv la procurori, făcând o diferenţă de tratament juridic între procurori şi judecători, care nu are nicio justificare obiectivă.

"O interpretare a art. VII din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 92/2018, în sensul că se aplică atât procurorilor numiţi, cât şi celor delegaţi/ detaşaţi în cadrul parchetelor ar conduce la situaţia de neacceptat ca acei procurori care nu îndeplinesc condiţia minimă de vechime, astfel cum a fost modificată, nu îşi mai pot desfăşura activitatea în cadrul acestor unităţi, cu consecinţa pierderii drepturilor - grad profesional, salarizare corespunzătoare - câştigate în urma concursurilor de promovare, organizate în condiţiile legii în vigoare la acea dată, în timp ce colegii lor care participă la concursurile în derulare vor dobândi drepturile de care ei se văd lipsiţi. Toate aceste considerente conduc la concluzia că procurorilor numiţi în funcţii de conducere şi de execuţie nu li se aplică dispoziţiile art. VII din Ordonanţa de Urgenţă 98/2018, în măsura în care îndeplineau condiţiile legale în vigoare la data numirii. Prin urmare, apreciem că destinatarii normei stipulate în cuprinsul art. VII al Ordonanţei ar putea fi doar procurorii care îşi desfăşoară activitatea prin delegare ori detaşare în cadrul PÎCCJ, DNA şi DIICOT, precum şi în cadrul celorlalte parchete", afirmă Lazăr.

Totodată, procurorul general susţine că OUG 92/2018 încalcă art. 21 din Constituţia României.

"Se poate observa că, prin potenţiala încălcare a statutului procurorului, sunt generate consecinţe de natură să afecteze negativ funcţionarea normală a parchetelor, în principal prin creşterea duratei de soluţionare a cauzelor penale. Astfel, conform art. 21 alin. 3 din Constituţie, 'părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil", mai spune Augustin Lazăr.