Curtea de Apel Piteşti a respins, marţi, contestaţiile faţă de măsurile preventive formulate de cei 37 de inculpaţi arestaţi în dosarul privind cazurile de sclavie din Argeş.
Inculpaţii au fost împărţiţi în două loturi, de 17 şi respectiv 20 de persoane, contestaţiile fiind judecate de două complete diferite. Ambele complete au respins ca nefondate contestaţiile formulate împotriva arestării preventive dispuse de Tribunalul Argeş, deciziile fiind definitive.
Joia trecută, judecătorii de la Tribunalul Argeş au decis arestarea preventivă a 37 de suspecţi implicaţi în dosarul de trafic de persoane din comuna Berevoeşti.
Potrivit DIICOT, începând cu anul 2008, s-au constituit mai multe grupuri infracţionale structurate pe baza relaţiilor de familie, care au recrutat aproximativ 40 de persoane minore şi majore, prin constrângere, inducere în eroare, răpire sau profitând de starea de vădită vulnerabilitate în care se aflau acestea (persoane minore, persoane cu dizabilităţi fizice sau psihice, cu situaţii materiale precare), în scopul exploatării prin supunerea la executarea de munci şi îndeplinirea de servicii în mod forţat şi prin obligarea la practicarea cerşetoriei, prin procedee care au adus victimele în stare de aservire şi de lipsire de libertate.
În unele cazuri, victimele erau răpite din locuri publice (de lângă biserici, gări şi autogări) sau chiar din propriile locuinţe şi ulterior transportate la domiciliile membrilor grupărilor, unde erau forţate să efectueze zilnic diverse munci şi activităţi atât în gospodăriile suspecţilor, cât şi în proximitatea localităţii. Aceştia trebuiau să măture în curte, să spele rufe, să îngrijească animale domestice, să taie ilegal arbori din pădurile din apropierea localităţii şi să transporte masa lemnoasă cu ajutorul cailor înapoi în gospodării, unde lemnele erau încărcate în autoutilitarele suspecţilor care se deplasau cu acestea în zona de sud a României (în principal în judeţele Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj).
Victimele erau ameninţate şi lovite cu palmele, pumnii, picioarele, biciul şi diverse obiecte contondente, persoanele vătămate fiind aduse în stare de aservire şi lipsire de libertate în condiţiile în care acestea erau supravegheate permanent de către membrii grupărilor.
Procurorii mai susţin că, de cele mai multe ori, victimele nu primeau mâncare, iar când primeau li se ofereau resturi alimentare, erau legate (cu lanţuri sau chingi) sau încuiate pe timpul nopţii ca să nu fugă. Unor victime li se aplicau tratamente umilitoare - erau dezbrăcate complet şi udate alternativ cu apă rece şi caldă; erau legate de mâini şi picioare şi puse să mănânce de pe jos, erau puse să se bată între ele pentru amuzamentul suspecţilor, li se arunca mâncarea pe jos.
De asemenea, există suspiciunea că unele victime au fost violate sau abuzate sexual.
