Judecător Petre Lăzăroiu, propus de Preşedinţie la Curtea Constituţională, a avut opinie concurentă în privinţa conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlament şi Executiv, menţinând concluzia că, prin angajarea răspunderii Guvernului asupra Legii educaţiei, în timp ce acesta se afla în dezbaterea Senatului, s-a declanşat conflictul dintre cele două autorităţi. Lăzăroiu susţine, însă, că în dispozitivul deciziei din 3 noiembrie nu trebuia să figureze sintagma "angajarea răspunderii este neconstituţională şi a declanşat un conflict", ci doar constatarea declanşării şi existenţei conflictului prin angajarea răspunderii Guvernului.
"Înainte de orice comentariu, îmi menţin concluzia că, prin angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului Legii educaţiei naţionale, în timp ce acesta se afla în dezbaterea Senatului în calitate de Cameră decizională după ce anterior fusese adoptat de Camera Deputaţilor prin votul final, s-a declanşat un conflict juridic de natură constituţională între cele două autorităţi, respectiv Guvernul României şi Parlamentul României, prin Senatul României", arată judecătorul Lăzăroiu, în comunicatul de vineri al Curţii Constituţionale.
"În considerentele deciziei, Curtea însăşi recunoaşte că cererea prin care se solicită obligarea Guvernului de a renunţa la procedura angajării răspunderii excedează competenţei sale. Se şi poate observa că, după sesizarea Curţii Constituţionale de către preşedintele Senatului, Parlamentul, prin Birourile celor două Camere, a permis Guvernului să-şi angajeze răspunderea, fixând şi data prezentării proiectului de lege de către Guvern, iar Guvernul a şi uzat de această permisiune, angajându-şi practic răspunderea", explică Lăzăroiu.
Judecătorul CCR subliniază faptul că această împrejurare poate conduce şi la concluzia atenuării conflictului între cele două autorităţi, motiv pentru care în dispozitivul deciziei nu trebuia să figureze sintagma "angajarea răspunderii este neconstituţională şi a declanşat un conflict", ci doar constatarea declanşării şi existenţei conflictului prin angajarea răspunderii Guvernului.
"De altfel, în cuprinsul acţiunii, autorul sesizării nu solicită Curţii să constate că 'angajarea răspunderii Guvernului pe proiectul Legii Educaţiei Naţionale este neconstituţională'', mai explică Petre Lăzăroiu.
Curtea Constituţională a publicat, vineri, motivarea deciziei referitoare la Legea Educaţiei. Judecătorii CCR susţin că angajarea răspunderii de către Guvern asupra acestei legi a declanşat un conflict juridic între Guvern şi Parlament, dar că cererea de anulare a angajării răspunderii depăşeşte competenţele Curţii, iar soluţia aparţine în exclusivitate autorităţilor aflate în conflict.
