După ce a măturat Spania, potopul lovește și Portugalia. Climatolog: „Nu este exclus să avem și noi astfel de fenomene extreme”
Publicat acum 1 ora si 42 minute
Potrivit sursei citate, judecătorul Curţii Constituţionale a explicat ce urmează dacă şi Guvernul Negoiţă cade în Parlament.
"Este vorba de un nou mandat şi nu este obligatorie dizolvarea Parlamentului. Este un alt mandat, o altă persoană, o altă relaţie. Faptele prezente reprezintă analiza dintre Parlament şi preşedinte în acest mandat al preşedintelui. Odată cu alegerile prezidenţiale, se schimbă un termen. Un preşedinte nu poate dizolva Parlamentul decât dacă această instituţie respinge de două ori, în termen de 60 de zile, formarea unui nou guvern. De asemenea, Constituţia mai spune că preşedintele nu poate dizolva Parlamentul în ultimele şase luni ale mandatului său. După alegeri, termenii nu mai sunt aceiaşi. Chiar Băsescu, dacă revine, este un alt mandat. Pe mandate nu există joncţiuni, nici la parlamentari, nici la preşedinte. Fiecare mandat are durata lui, atribuţiile lui, răspunderile şi imunitatea lui. Raporturile Preşedinţie-Parlament sunt reprezentate pe perioada unui mandat. Dacă unuia îi încetează mandatul, a dispărut şi termenul. Nu mai am termenul Ťmandatť şi termenul Ťpreşedinteť. Dispare o parte a acestei relaţii", a declarat Ion Predescu ziarului "Gândul".
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, în 16 octombrie, că, dacă Parlamentul nu va valida, până la prezidenţiale, două propuneri de guvern, Constituţia i-ar permite să dizolve Legislativul, începând cu 7 decembrie, dacă ar fi preşedinte în exerciţiu, dar că preferă să nu facă acest lucru. El a revenit a doua zi, spunând că în declaraţia privind posibilitatea dizolvării Parlamentului începând din 7 decembrie fost vorba de "o eroare de exprimare" şi menţionând că s-a referit la o dată de după alegeri.
Antena3.ro
