Jilava şi Rahova: Bucătarii care gătesc în penitenciare

EXCLUSIV ANTENA3.RO. Nu numai restaurantele sunt "aprovizionate" cu bucătari bine pregătiţi profesional, dar şi bucătăriile penitenciarelor Rahova şi Jilava din Capitală. Ele intră în atmosfera gastronomică cu multe cazane mari, aburi şi încăperi specializate, ca în bucătăriile localurilor de profil. Acolo, foşti bucătari care au lucrat în locuri cunoscute, precum Hotel Bucureşti şi care acum sunt maeştri-bucătari în penitenciare, împreună cu deţinuţii, pe care îi coordonează, pregătesc, la o temperatură care-ţi dă senzaţia unei saune umede, mâncarea pentru ceilalţi deţinuţi şi pentru personalul penitenciarelor Rahova şi Jilava. Antena3.ro vă prezintă un reportaj despre bucătăriile celor două închisori de lângă Bucureşti, dar şi despre bucătarii care lucrează acolo, împreună cu deţinuţii.
Zeci de cazane clocotesc în încăperea special amenajată pentru gătit, unde se pregăteşte mâncarea pentru peste 1000 de deţinuţi. Aburii acoperă toată încăperea şi după nici două minute de stat acolo te simţi de parcă ai fi sudat toată ziua. Aşa arată o parte a bucătăriei Penitenciarului de Maximă Siguranţă Bucureşti Rahova. Cealaltă are două magazii, în care se depozitează alimentele şi pâinea, dar şi câteva încăperi separate, câte una pentru tocatul legumelor, a cărnii şi a legumelor, dar şi pentru prepararea mâncării pentru musulmani. La bucătăria Penitenciarului Rahova lucrează douăzeci de deţinuţi, care sunt supravegheaţi de un maestru-bucătar, care nu este deţinut şi care este încadrat ca subofiţer la Penitenciar.

Deţinuţii-bucătari pregătesc mâncarea colegilor de celulă
Daniel are 30 de ani şi este musulman, dar s-a convertit la Islam în Penitenciarul Rahova, pentru că simţea nevoia de o schimbare în viaţa lui.
"Sunt de 6 ani închis, pentru omor, iar de patru sunt bucătar la Rahova. Am gătit aici mai multe preparate, marea parte cu carne de vită sau de oaie, pentru că religia nu permite să mâncăm porc", povesteşte Daniel pentru Antena3.ro.
Meseria de bază a lui Daniel a fost de şofer profesionist, dar a făcut înainte de a fi încarcerat un curs de bucătari la Casa Armatei din Bucureşti, iar acum îi foloseşte, pentru că găteşte pentru deţinuţii musulmani, într-o încăpere şi cazane separate de ale celorlalţi.
Pentru că deţinuţii au anumite regimuri de încarcerare în care se încadrează, de la deschis până la maximă siguranţă, fiecare secţie a Penitenciarului are câţiva deţinuţi care vin la bucătărie să ia porţiile de mâncare ale colegilor de celulă şi să le ducă în camerele acestora.

De la tocarea zarzavatului la cazane
La bucătăria Penitenciarului Rahova lucrează 20 de deţinuţi, fiecare cu o funcţie anume, respectiv trebuie să înceapă gradat, întâi cu tăierea zarzavaturilor, ca apoi să ajungă să lucreze la cazane. Echipa de deţinuţi-bucătari este supravegheată de un maestru-bucătar, iar deţinuţii care se ocupă de bucătărie sunt testaţi o dată la două săptămâni şi li se fac analizele, atât cele psihologice, cât şi cele de sânge.
De asemenea, deţinuţii lucrează pe un program de opt ore, de la 7 dimineaţa până la 15, dar şi pentru mai multe grupe de afecţiuni : cardiovasculare, diabet, TBC, gastrită etc.
Aşa s-a întâmplat şi cu A.B., care lucrează ca bucătar de un an şi jumătate şi care a pornit pe etape, de la tocatul zarzavaturilor şi a ajuns să se ocupe de cazane.
"Nu am mai lucrat ca bucătar, ci aproape 10 ani am lucrat în comerţ, însă am făcut în închisoare o specializare de un an şi am învăţat meseria de la colegii mei deţinuţi", explică deţinutul-bucătar pentru Antena3.ro.
Colegul său, Stelică, a lucrat înainte să fie închis aproape trei ani ca bucătar, la restaurante din Bucureşti, iar acum pregăteşte mâncarea pentru diabetici.

Maestru-bucătar cu vechime la Hotel Bucureşti
Bucătăria în care se găteşte pentru personalul militar de la Penitenciarul Jilava-Bucureşti lucrează nouă deţinuţi şi un maestru bucătar, care pregătesc zilnic aproape 300 de porţii pentru cadre. De asemenea, bucătăria personalului are şi două ospătăriţe şi o şefă de popotă, care se ocupă de servirea celor care lucrează în Penitenciar.
Maestrul bucătar de la Jilava, care este o femeie, a lucrat şapte ani la cofetăria fostului Hotel Bucureşti, iar de 6 ani lucrează la Penitenciarul Jilava.
"La început a fost greu să mă acomodez, pentru că la Hotel Bucureşti am lucrat la cofetărie, nu la bucătărie şi nu mă obişnuiam nici cu ideea de deţinuţi. Dar acum suntem ca într-o familie şi colaborăm bine", spune pentru Antena3.ro maestrul bucătar de la Jilava.

D.P. este ajutor de bucătar la popota de la Jilava şi curăţă zarzavaturile, pregăteşte carnea pentru grătar, şniţelele. Lucrează aici de când a fost încarcerat, adică de jumătate de an. Are 38 de ani şi a fost închis pentru furt, iar acum pregăteşte mâncarea pentru cadre.
"Am fost opt ani bucătar şi ospătar în restaurante din Bucureşti. Nu diferă cu mult activitatea de aici cu cea de afară, singura diferenţă este că mă aflu într-un penitenciar", povesteşte D.P. pentru Antena3.ro.
De aceeaşi părere este şi colegul său, Cătălin, care a fost închis pentru înşelăciune cu carduri, dar care nu are prea multă experienţă ca bucătar.
"Specializarea mea este în electrotehnică şi am avut o afacere proprie. Am fost ospătar câteva luni, dar înainte să fiu închis", spune Cătălin pentru Antena3.ro.
Tot el povesteşte pentru Antena3.ro că la început i-a fost greu să lucreze ca bucătar la închisoare, chiar s-a ars de câteva ori la grătar, după cum explică el, dar că a vrut să înveţe şi că deja i se pare ceva normal.
"Am gătit preparate româneşti, mai ales ciorbe, mix grill, dar şi sarmale sau cartofi", adaugă Cătălin pentru Antena3.ro.
Zile câştig la schimb
Deţinuţii care lucrează ca bucătari sau ca ajutoare de bucătari în Penitenciarele Rahova şi Jilava primesc în schimb zile câştig, care sunt stabilite prin lege şi astfel ajung mai repede la Comisia de eliberare condiţionată.
"Pentru deţinuţii care muncesc în Penitenciare se consideră la trei zile lucrate zilnic, 4 executate şi au dreptul la 84 de zile câştig pe an", spune pentru Antena3.ro Cristian Micu, ofiţer la Biroul de Presă al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP).
Micu mai detaliază pentru Antena3.ro că deţinuţii trebuie să-şi execute obligatoriu 2/3 din pedeapsă, chiar dacă muncesc tot timpul. De asemenea, deţinuţii nu pot fi exploataţi mai mult de opt ore pe zi, iar în cazul în care ei cer să lucreze 10 ore zilnic, sunt contorizaţi corespunzător la zilele câştig.
În cazul tinerilor între 18 şi 21 de ani, pentru cei care vor să muncească, aceştia au la o zi lucrată două executate.
Paula Safta, Antena3.ro