Ion Cristoiu se întreabă ce act normativ va rămâne în vigoare: legea sau ordonanța?
Luni, 18 mai 2020, România va înregistra o premieră în istoria sa postdecembristă. Starea de alertă, în vigoare din noaptea de 14 spre 15 mai 2020, va fi reglementată de două legi care în multe puncte se bat cap în cap. E vorba de Ordonanţa de urgenţă nr. 68/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu incidenţă în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă şi al protecţiei civile (publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 391 din 14 mai 2020. În vigoare de la 14 mai 2020), adoptată în şedinţa de guvern din seara lui 14 mai 2020 şi Legea nr. 55 din 15 mai 2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de Covid-19 (publicată în Monitorul Oficial nr. 396 din 15 mai 2020), adoptată de parlamentul României în 14 mai 2020 şi promulgată de preşedinte în 15 mai 2020.
Principalele puncte în care cele două reglementări se exclud reciproc se referă la cine instituie starea de alertă şi la aprobarea de către Parlament a stării de alertă. OUG din 14 mai 2020 lasă Comitetului de Stare de urgenţă dreptul de a institui starea de alertă (un nivel prea jos pentru o decizie de o asemenea importanţă) şi nu prevede necesitatea ca starea de alertă, odată declarată de Comitetului de Situaţii de Urgenţă, să fie supusă aprobării Parlamentului împreună, desigur, cu toate măsurile luate de Comitet şi puse sub semnul stării de alertă. Legea prevede însă că Starea de alertă trebuie instituită de Guvern şi aprobată de Parlament:
„(1) Starea de alertă se instituie de Guvern prin hotărîre, la propunerea ministrului Afacerilor Interne, şi nu poate depăşi 30 de zile. Starea de alertă poate fi prelungită, pentru motive temeinice, pentru cel mult 30 de zile, prin hotărîre a Guvernului, la propunerea ministrului Afacerilor Interne. (2) Starea de alertă se instituie pe întreg teritoriul ţării sau doar pe teritoriul unor unităţi administrativ-teritoriale, după caz. (3) Cînd starea de alertă se instituie pe cel puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale de pe teritoriul ţării, măsura se supune încuviinţării Parlamentului. Parlamentul se pronunţă în şedinţă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, în termen de 5 zile de la data solicitării de încuviinţare. Dacă Parlamentul respinge solicitarea de încuviinţare, starea de alertă încetează de îndată. (4) Parlamentul poate încuviinţa măsura adoptată de Guvern integral sau cu modificări”.
Situaţia Stării de urgenţă ne lămureşte în privinţa Stării de alertă. Potrivit Legii, starea de urgenţă se decretează de preşedintele României. Acest decret sau mai precis starea de urgenţă trebuie supusă votului în Parlament. Parlamentul poate aproba sau respinge instituirea stării de urgenţă. Constituţia a ţinut să prevadă asta, deoarece Starea de urgenţă înseamnă în chip automat limitarea unor drepturi individuale. Democraţia se defineşte tocmai prin asigurarea constituţională a drepturilor individuale. Prin urmare Constituţia din 1991, inspirată din Constituţiile democraţiilor occidentale, mărturiseşte drept una dintre griji cea de a face dificilă limitarea drepturilor individuale, atît prin instituirea unui sistem complex de aprobare a stării în care drepturile individuale sînt restrînse, cît şi prin impunerea unei perioade reduse în timp de limitare a drepturilor individuale. Starea de alertă implică şi ea, chiar dacă într-o proporţie mai mică decît starea de urgenţă, limitarea drepturilor individuale. E normal ca ea să fie instituită de Guvern şi aprobată de Parlament. Deoarece Legea din 2004, care reglementa într-un articol, posibilitatea limitării drepturilor individuale în timpul stării de alertă, nu prevedea aprobarea stării de alertă de către parlament, Legea adoptată de Parlament joi seara prevede aprobarea de către Parlament. Legea a fost promulgată de preşedinte vineri, 15 mai 2020, dimineaţa. Prin urmare, Legea va fi publicată în Monitorul Oficial şi va intra în vigoare luni, 18 mai 2020. Ne aşteptam ca preşedintele să amîne promulgarea. Dacă proceda astfel luni starea de alertă ar fi fost reglementată în continuare de OUG de vineri seara. De ce a promulgat-o aşa de repede? Unii comentatori sugerează că graba se explică prin nevoia preşedintelui de a-i da un ghiont lui Ludovic Orban. Asta deoarece luni Ludovic Orban se va trezi pus în faţa unei complicaţii. Ce va considera că-i valabilă? OUG sau Legea votată de Parlament în procedură de urgenţă? Dacă acceptă Legea, trebuie să renunţe la starea de alertă decisă vineri noaptea de Comitet şi să instituie una nouă de astă dată prin hotărîre de Guvern, împreună cu noi măsuri, corespunzătoare celor din Lege, mult mai generoase în materie de reluarea vieţii normale. Decizia de instituire a stării de alertă trebuie trimisă la Parlament spre aprobare. E nevoie de o nouă stare de alertă deoarece starea decisă vineri noaptea are drept temei juridic OUG. Deoarece pe piaţă sînt două legi, OUG poate fi abrogată printr-o nouă OUG. Dacă refuză să ţină cont de Lege, Ludovic Orban va beneficia de o stare de alertă în care nu poate da amenzi.
Ce va face luni Ludovic Orban? Ce va face Parlamentul dacă premierul o ţine langa cu OUG? Va respinge OUG luînd-o în dezbatere în procedură de urgenţă? Dar Klaus Iohannis ce va zice?
Editorial preluat integral de pe cristoiublog.ro.
