Comisia Europeană vrea România în Schengen. Oficialii de la Bruxelles propun o reformare a spaţiului de liberă circulaţie, iar asta ar presupune ca ţara noastră, Bulgaria şi Croaţia să devină membre Schengen.
România îndeplineşte criteriile de ani de zile
Comisia consideră acum procedura trebuie demarată cât mai repede.
Anunţul privind posibilitatea includerii României în spaţiul Schengen a fost făcut de comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson.
Zona cunoscută sub numele de "Spațiul Schengen", este alcătuită din 26 de țări: 22 de state membre ale UE plus Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția.
După declanşarea pandemiei de coronavirus, anul trecut, 19 ţări ale spaţiului Schengen au impus restricții la frontieră fără a se consulta cu vecinii în încercarea de opri răspândirea virusului.
În prezent, 8 ţări mai menţin restricţii, fie de teama SARS CoV- 2, fie din motive de securitate. Acum, executivul european vine cu un plan menit să ajute la restabilirea încrederii între țările membre.
Istoria aderării României la Spaţiul de liber schimb este presărată cu eşecuri şi amânări
De-a lungul timpului, Franţa, Germania şi Olanda s-au opus integrării României şi Bulgariei, cerând consolidarea luptei împotriva corupţiei. Olandezii au fost mereu cei mai vehemenţi şi au spus că nu vor primi România în Schengen atâta vreme cât persistă problemele de corupție de la noi din țară, consemnate în MCV.
Ioan Mircea Pașcu: "Am fost jucaţi, rostogoliţi de poziţia unor ţări"
"Povestea asta are o istorie lungă. Noi am îndeplinit criteriile de destul de multă vreme, nu știu, 2011 dacă nu mă înșel, dar acest lucru nu a contat. Nu au contat nici apelurile Comisiei Europene, care în general au fost pozitive și au recomandat Consiliului să acorde intrarea României în Schengen. De asemenea, am întregistrat un număr de rezoluții și în legislaturile anterioare, dar și în această legislatură. Toată problema se reduce însă la nivelul Consilului, unde la Consiliu, țările sunt cele care decid. Noi am avut tot timpul un fel de ștafetă. Ba era Franța și atunci Olanda trecea în răndul doi. Ba trecea Olanda în rândul întâi și Franța în rândul doi. Câteodată mai apărea și Finlanda. Deci, am fost jucați într-un fel sau altul, rostogoliți de la unii la alții, în opoziția lor. Nu știu care este situația, pentru ce nu se dorește intrarea României în Schengen", a spus Ioan Mircea Pașcu.
Întrebat care sunt benefiile intrării României în Schengen, fostul vicepreşedinte al Parlamentului European, a răspuns:
"Lucrurile vor fi resimţite, în primul rând de cetăţenii români. Atunci când fluxul de pasageri, cursele aeriene, ş.a.m.d. va fi reluat şi toate formalităţile pe care în momentul de faţă le îndeplinim suplimentar faţă de ceilalţi cetăţeni ai Uniunii, vor dispărea. Deci vom intra şi noi în rândul lumii. Ca să spun concret, ştiţi foarte bine, la Bruxelles, de plildă, vom trece la terminalul A şi nu la terminalul B şi aşa mai departe. În orice caz, este o chestiune de statut până la urmă", a spus Ioan Mircea Paşcu.
Ce avantaje sunt în Spațiul Schengen
- Eliminarea controalelor persoanelor la frontierele interne
- Set comun de reguli care se aplică persoanelor care trec frontierele externe ale statelor membre UE
- Armonizarea condițiilor de intrare și a normelor privind vizele și cooperarea consulară
- Cooperarea consolidată în domeniul polițienesc
- Cooperare judiciară prin intermediul unui sistem rapid de extrădare și transfer ale executării hotărârilor penale
- Crearea și dezvoltarea Sistemului de Informații Schengen
