INTERVIU: Prof.dr. Irinel Popescu: Programul de transplant hepatic de la Fundeni cunoaşte un moment de dezvoltare fără precedent

 

Acest lucru a fost posibil datorită numărului mare de donatori aflaţi în moarte cerebrală din 2013 şi continuării operaţiei de transplant de la donatori în viaţă, a precizat realizatorul primului transplant hepatic din România. 

 

Profesorul Irinel Popescu a punctat însă că necesitatea de transplant este mai mare decât ceea ce se acoperă în momentul de faţă. 

 

El a vorbit totodată despre ajutorul acordat colegilor din Republica Moldova, precum şi despre primirea sa în Academia Franceză de Medicină, care nu este una onorifică, ci bazată pe un proces de selecţie, la care au participat mai mulţi candidaţi. 

 

În opinia sa, pe de altă parte, în prezent este un moment bun pentru a integra cercetarea medicală românească de vârf în circuitul european. 

 

AGERPRES: Domnule profesor, cum evoluează programul de transplant hepatic de la Institutul Clinic Fundeni? 

 

Prof. dr. Irinel Popescu: Programul de transplant hepatic de la Institutul Clinic Fundeni cunoaşte un moment de dezvoltare fără precedent. Acest lucru este posibil, în primul rând, datorită numărului mare de donatori aflaţi în moarte cerebrală din acest an şi continuării operaţiei de transplant de la donatori în viaţă, aşa încât am ajuns în prezent la 78 de operaţii de transplant hepatic, care este probabil una dintre cele mai mari cifre la nivel european în momentul actual. 

 

Am încercat, în acest an, să utilizăm la nivel maxim donatorii pe care i-am avut, lărgind gama de procedee chirurgicale la aproape tot ceea ce s-a inventat în materie de transplant hepatic până în momentul de faţă. Beneficiul este, în primul rând, al bolnavilor, deoarece acest număr de operaţii ne-a ajutat să rezolvăm cea mai mare parte a cazurilor grave aflate pe lista de aşteptare. Este, însă, şi în beneficiul echipelor chirurgicale, anestezice, gastroenterologice şi radiologice implicate în programul de transplant. Creşterea experienţei se reflectă de altfel în cea mai bună rată de supravieţuire, de cca 93%. 

 

Sper că aceste date se vor menţine în următoarea perioadă de timp. România are nevoie de un număr estimat de operaţii de transplant hepatic situat între 300 şi 400 pe an, este loc pentru a îmbunătăţi chiar cifrele existente, necesitatea de transplant fiind sensibil mai mare decât acoperim noi în momentul de faţă. 

 

Avem în vedere deschiderea unui al doilea sau chiar al treilea program de transplant hepatic. Au fost depuse la Agenţia Naţională de Transplant mai multe dosare de aplicaţii în acest sens şi sunt convins că agenţia va şti să evalueze cu obiectivitate posibilităţile pentru a deschide noi programe de transplant hepatic. 

 

Aduc un omagiu familiilor care au acceptat donarea; la rata crescută de accept pentru a dona organe a contribuit în primul rând mass-media. Sper ca această rată crescută de accept să se menţină şi în anii următori. 

 

Aş dori să exprim, de asemenea, întreaga mea gratitudine faţă de munca efectuată în spitalele unde se fac prelevări de organe de către coordonatorii de transplant şi de către ceea ce numim "persoane responsabile de donare", o funcţie mai nou instituită de Ministerul Sănătăţii, cu un rol extrem de important în creşterea numărului de donatori. Fără aceste persoane, cifra actuală de donatori de organe nu ar fi fost posibilă şi numărul actual de operaţii de transplant nu ar fi fost posibil. 

 

AGERPRES: Pentru a ajunge în acest punct a fost nevoie şi de tot mai mulţi specialişti ... 

 

Prof. dr. Irinel Popescu: De-a lungul timpului, în Centrul de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic Fundeni s-au format mai multe generaţii de specialişti. Unii au obţinut diploma după cursul de un an de chirurgie hepatică şi transplant hepatic, alţii au venit, pur şi simplu, din proprie iniţiativă şi au efectuat stagii mai lungi sau mai scurte în clinica noastră, pentru a se instrui în transplantul hepatic. 

 

De curând am organizat, cu finanţare europeană, un program de ample dimensiuni numit SPER (Specializare, Performanţă, Eficienţă Rezultate) în transplantul hepatic, prin care centrul nostru şi-a propus formarea de specialişti la toate nivelurile şi în toată ţara, începând cu prelevarea de organe, în mod special de ficat şi până la transplantarea propriu-zisă a acestor organe prelevate. 

 

Am încercat să ajutăm şi alţi specialişti, din alte centre, să se formeze, în ideea că în viitor vor putea să funcţioneze în centre de transplant asemănătoare centrului nostru. 

 

Am ajutat, contribuit nemijlocit şi la inaugurarea programului de transplant hepatic de la Chişinău, unde, în cursul primăverii, au fost efectuate primele două transplanturi hepatice, ambele cu ficat prelevat de la donatori în viaţă. Mulţi dintre specialiştii de acolo s-au pregătit în clinica noastră - chirurgi, gastroenterologi, anestezişti. 

 

Este un moment important pentru dezvoltarea medicinei din Republica Moldova şi eu sper că acolo vor fi făcuţi şi paşii următori, însemnând, în primul rând, diagnosticarea unui pacient în moarte cerebrală şi acceptul familiei pentru prelevarea de organe de la acesta, ca atare transplantul cu ficat întreg. Suntem decişi să-i ajutăm pe colegii din Republica Moldova pentru ca, din această perioadă de pionierat, să ajungă într-o etapă de program propriu-zis. Un program coerent, cu un număr stabilit de operaţii anuale raportat la lista de aşteptare pe care deja o alcătuiesc. 

 

Programul de transplant hepatic în Institutul Clinic Fundeni se află într-un moment foarte bun în prezent; în acelaşi timp, nu ne scapă din vedere nici necesitatea de a forma noi cadre atât la nivel naţional, cât şi pentru Republica Moldova. 

 

AGERPRES: Ca o recunoaştere a participării la debutul programului de transplant din Republica Moldova, preşedintele acestei ţări v-a acordat cea mai înaltă distincţie a statului - Ordinul Republicii. De asemenea, i s-a acordat o altă distincţie şi dr. Vlad Braşoveanu, membru al echipei de transplant hepatic. De curând aţi fost primit ca membru corespondent în Academia de Medicină a Franţei, "sora" mai mare a Academiei de Chirurgie, unde sunteţi membru din 2003. Ce înseamnă toate acestea pentru dumneavoastră? 

 

Prof. dr. Irinel Popescu: Distincţia acordată de preşedintele Republicii Moldova, care, de altfel, vine la puţin timp după Steaua României în grad de Mare Cruce acordată de preşedintele României, arată, cred eu, importanţa din ce în ce mai mare care se acordă transplantului hepatic, ca metodă terapeutică. 

 

Primirea în Academia Franceză de Medicină, instituţie de mare prestigiu, nu este una onorifică, ci se face printr-un proces de selecţie, la care au participat mai mulţi candidaţi. M-a bucurat că dintre cei opt chirurgi participanţi la selecţie eu am fost primul, iar în adunarea generală am primit circa 70 de voturi din cele 80 exprimate. 

 

Deşi este o recunoaştere individuală, eu o văd mai degrabă în cadrul relaţiilor tradiţionale dintre România şi Franţa, dintre Academia Franceză de Medicină şi Academia de Ştiinţe Medicale din România şi, cu siguranţă, am să mă străduiesc să folosesc în acest sens noua calitate pe care am obţinut-o. 

 

În acest an, a avut loc şi vizita delegaţiei Academiei de Medicină Franceză în România, iar în şedinţa comună a fost abordat un subiect de mare actualitate - Rolul academiilor în societatea contemporană. Cu acest prilej, s-a spus că academiile sunt instituţii importante, cu un rol bine definit, de care societatea are mare nevoie şi care, în consecinţă, trebuie susţinute. 

 

AGERPRES: Concret, cum este susţinută Academia de Ştiinţe Medicale din România? 

 

Prof. dr. Irinel Popescu: De aproape trei ani, Academia de Ştiinţe Medicale din România a fost total lipsită de finanţare, ca urmare a unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului de atunci. 

 

În nota de fundamentare erau trecute mai multe inexactităţi şi anume că ea a fost înfiinţată după anii '90, ceea ce este total inexact, ea fiind înfiinţată în anul 1935, având o lungă şi, aş zice eu, o glorioasă tradiţie. Am spus în repetate rânduri că mecanismele de finanţare a Academiei de Ştiinţe Medicale ar fi trebuit să rămână aceleaşi care au fost dintotdeauna: o finanţare asigurată din bugetul Ministerului Sănătăţii, similară cu cea pe care Ministerul Agriculturii o acordă Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice. De aceea, mă bucur că, de curând, Parlamentul României a emis o lege de respingere a ordonanţei de urgenţă din anul 2010, lege pe care preşedintele Băsescu a promulgat-o. 

 

În consecinţă, Academia de Ştiinţe Medicale funcţionează din nou după legea din anul 2004 şi sperăm să i se redea în curând şi finanţarea. Aceasta cu atât mai mult cu cât ASM a participat la multe din activităţile recente ale Ministerului Sănătăţii dintre cele care vizează reforma în sistemul sanitar din România. 

 

În urma vizitei Academiei de Medicină din Franţa, s-a stabilit ca anul viitor o delegaţie a Academiei de Ştiinţe Medicale din România să fie invitată în Franţa, pentru o reuniune comună a cărei temă va fi stabilită ulterior. 

 

Este, cred eu, un moment bun pentru a integra cercetarea medicală românească de vârf în circuitul european, care coincide şi cu decizia Federaţiei Europene a Academiilor de Medicină de a organiza viitorul său congres de anul viitor la Bucureşti. 

 

Temele acestui congres sunt două: "O singură sănătate", temă care va reuni specialişti în domeniul medicinei umane şi veterinare, pentru că se vorbeşte din ce în ce mai frecvent de o sănătate comună a oamenilor, animalelor şi chiar a plantelor, iar cea de-a doua temă este "Viitorul cercetării clinice medicale în Europa" - temă de asemenea importantă pentru că, pe de o parte, cercetarea este foarte importantă, progresul vine din cercetare şi, pe de altă parte, studiile clinice ridică în continuare probleme deosebite etice, care trebuie dezbătute şi abordate în maniera cea mai potrivită. 

 

AGERPRES: Care sunt evoluţiile recente în cercetare la nivelul centrului pe care îl conduceţi? 

 

Prof. dr. Irinel Popescu: Proiectul cel mai important la care lucrăm în momentul de faţă are acronimul CEMT (centru de excelenţă în medicina translaţională). Este un proiect cu finanţare europeană, câştigat prin competiţie organizată de Ministerul Cercetării şi care implică extinderea actualului Laborator de chirurgie experimentală din Institutul Clinic Fundeni, crearea de noi spaţii pentru săli de operaţie şi laboratoare, precum şi dotările corespunzătoare. Proiectul este în valoare de aproximativ 10 milioane de euro, iar când va fi gata, în anul 2015, va fi unul din cele mai moderne centre de cercetare din Europa de Est. Menţionez şi faptul că promovarea conceptului de "cercetare medicală translaţională" pe una dintre cele mai mari platforme medicale din România, platforma Fundeni, constituie, în opinia mea, o realizare importantă şi un exemplu ce poate fi urmat. Îmbinarea activităţii clinice cu cercetarea experimentală reprezintă o tendinţă modernă, de aceea înfiinţarea CEMT va fi şi o şansă pentru tinerii absolvenţi de medicină pentru a se forma profesional la cel mai înalt nivel. 

 

AGERPRES: În aceste condiţii, ce loc mai acordaţi activităţii politice în programul dumneavoastră? 

 

Prof. dr. Irinel Popescu: Pentru moment niciunul. S-a speculat că aş dori să candidez pe locul rămas liber la Senat în sectorul 4 al Capitalei. Partidul Conservator a dat, însă, un comunicat oficial în care a dezminţit această ipoteză, lucru pe care nu pot decât să-l confirm. De altfel, nici la Congresul Partidului Conservator din luna octombrie nu voi mai candida la nicio funcţie. Aria preocupărilor mele profesionale s-a diversificat foarte mult în ultimul timp şi nu a mai rămas loc pentru politică. Sper, însă, să pot duce la capăt toate proiectele profesionale pe care mi le-am asumat.