Miljana Grbic atrage atenția că situația este în continuare gravă în lume pentru că virusul se transmite foarte repede și nu există încă un vaccin.
ANDREEA SAVA: Cum credeţi că s-a descurcat România în această criză până acum şi credeţi că vom avea o creştere a numărului de infectări sau vom putea să revenim la normal în scurtă vreme?
MILJANA GRBIC: Reacţia României a fost timpurile şi eficientă. Românii au reuşit să ţină sub control epidemia şi să prevină supraaglomerarea spitalelor cu pacienţi infectaţi cu CoVID-19. Este de înţeles faptul că oamenii s-au săturat să stea acasă şi că ţările vor să repornească activităţile sociale şi economice. Dar lumea se află acum într-o fază foarte periculoasă, pentru că vedem că acest virus nu s-a schimbat, că acest virus încă se transmite foarte repede, încă reprezintă un pericol de moarte şi foarte multă lume la nivel mondial, inclusiv în România, încă este expusă. Acesta este motivul pentru care autorităţile române cer poporului să fie vigilent, adică să nu renunţe la aplicarea măsurilor de prevenţie de bază... Deci păstraţi distanţa fizică care trebuie să fie mai mare de 1 metru, purtaţi măşti şi spălaţi-vă pe mâini... Păstraţi această igienă manuală şi respiratorie... Când spun igienă respiratorie, mă refer la tuşitul în cot şi acoperirea nasului şi gurii atunci când tuşiţi. Ştiţi şi am auzit de multe ori că această boală poate să fie uşoară, poate să fie moderată, dar poate fi şi gravă. Oamenii mor de această boală şi asta se poate întâmpla unui membru al familiei, unui prieten sau chiar şi vouă. Nu este, deci, momentul să ne relaxăm, ci trebuie să fim decişi să păstrăm controlul asupra sănătăţii noastre, să ne protejăm pe noi, dar să îi protejăm şi pe alţii.
ANDREEA SAVA: Din studiile pe care le aveţi până în acest moment, ce credeţi despre un al doilea val ? Aceasta este marea întrebare acum. Va mai fi un al doilea val ? Va fi la fel de mare cum a fost primul ? Nu va mai fi la fel de mare sau, poate, nu va mai exista deloc.
MILJANA GRBIC: Ceea ce vedem la ora actuală este o creştere a numărului de cazuri în Europa cu un procent de 10% şi o creştere cu 1% a deceselor. Ceea ce ştim este că nu avem un leac pentru această boală şi nu avem nici vaccinul contra acestei boli. Încă aflăm lucruri noi despre virus şi despre boală. Este mai bine să spunem
ceea ce ştim că funcţionează, adică aceste măsuri de protecţie care au fost recomandate de guvernele din toate ţările şi vreau să accentuez din nou că trebuie să aplicăm în continuare ceea ce ştim că funcţionează: distanţarea fizică, purtarea măştilor şi igiena mâinilor.
ANDREEA SAVA: Care este părerea dvs legată de pacienţii asimptomatici? Ei răspândesc sau nu boala şi, de asemenea, aş vrea să vă cer părerea în legătură cu această măsură unică, aş spune eu, luată în România, de a interna asimptomaticii, în unele cazuri, chiar împotriva voinţei lor. Au fost oameni care nu au vrut să fie internaţi, asimptomatici fiind, dar aceştia au fost internaţi.
MILJANA GRBIC: Un om poate fi infectat cu un virus şi se poate ca el să nu aibă simptome, dar persoana poate să transmită virusul altei persoane. Nu avem, la ora actuală, destule informaţii legate de ce rol joacă aceşti asimptomatici în răspândirea bolii. Aşa cum aţi spun, sunt diferite estimări, dar dovezile arată că asimptomaticii prezintă un risc mai mic de răspândire a bolii la alţii faţă de cei care au simptome. Acesta este un aspect...
ANDREEA SAVA: Deci există studii care arată că e mai puţin probabil ca asimptomaticii să răspândească boala.
MILJANA GRBIC: Exact... Există dovezi în acest sens. Pe de altă parte, cei care sunt suspectaţi de infectare cu COVID-19 sau care au o formă uşoară a bolii trebuie să fie izolaţi în spitale COVID, în spaţii comunitare special amenajate sau acasă. Recomandăm această măsură, pentru a controla, pentru a opri răspândirea acestui virus. Dacă avem prea mulţi oameni cu simptome uşoare şi aceştia nu pot fi internaţi în spitale COVID, atunci este recomandat ca ei să fie izolaţi în spaţii nespecifice sau acasă. Desigur, starea lor de sănătate trebuie să fie monitorizată.
ANDREEA SAVA: Implicarea lui Bill Gates a fost tratată ca o implicare a OMS în această mişcare care susţine globalizarea. Sunt oameni care spun că globalizarea nu este bună pentru că ţările trebuie să aibă propria identitate, nu ar trebui să avem un guvern la nivel global şi o economie globală pentru că este un interes economic acolo. Ce credeţi despre acest guvern la nivel global? Este ceva bun?
MILJANA GRBIC: O conducere la nivel global presupune, în primul rând, o înţelegere din partea tuturor guvernelor că această pandemie nu va trece. Va fi aici o vreme şi noi sperăm că vom avea un vaccin la un moment dat şi acest vaccin... Vorbim de pildă despre gripa sezonieră care este diferită, pentru că pentru ea avem vaccinuri, aşa că putem, în fiecare an să avem în avans un vaccin care să ne protejeze. Dar, pentru această boală, nu avem un vaccin, nu avem un leac, încă lucrăm cu partenerii ştiinţifici şi cu alţi parteneri pentru a dezvolta instrumente mai bune de diagnosticare. Acestea sunt zonele care nu sunt explorate la maximum încă. De aceea este nevoie de o conducere la nivel global.
