?În acel moment eram încă la liceu şi nu eram implicat în conducerea ţării. Desigur, ştiam ce se întâmpla în jurul nostru, dar implicaţiile mai profunde erau mai greu de văzut?, a povestit Regele Mihai.
Una dintre cele mai spinoase probleme abordate în interviu a fost situaţia Basarabiei. Ar fi fost oare mai bine ca România să reziste ultimatumului sovietic din 1940 şi să apere Basarabia şi Bucovina de Nord cu armele?
?E o întrebare care ne-a frământat foarte mult. Poate că ar fi trebuit să facem ceva în acest sens, cel puţin din punct de vedere moral. Ne confruntam, însă, cu un colos ? Uniunea Sovietică ? şi ar fi fost foarte posibil ca, în cazul în care am fi opus vreo formă de rezistenţă, deşi din punct de vedere moral am fi procedat corect, să ne fi confruntat cu o invazie sovietică, iar rusii sa ocupe toată ţara?.
Întrebat dacă UE ar trebui să sprijine Moldova în apropierea de Europa, Regele Mihai a răspuns: ?Da, aşa ar fi normal, asa ar fi logic. Dar întrebarea e, cât de departe sunt ei dispuşi să meargă. Pentru că, în mod inexplicabil pentru mine, există încă un fel de fascinaţie pe care Rusia o emană?.
Regele Mihai a povestit despre întâlnirile cu marii oameni politici ai vremii. Dacă Churchill i-a lăsat impresia că nu ştia foarte multe despre România, Hitler nu l-a impresionat în nici un fel.
?L-am întâlnit pe Winston Churchill după război şi pe preşedintele american Harry Truman în 1948, când am vizitat Statele Unite. Churchill a fost foarte politicos, ca de obicei, dar impresia mea a fost că nu ştia în realitate prea multe despre România. La un moment dat, discutam despre o problemă oarecare, iar el a întrebat brusc ceva de genul, ?nu ştiu, România are Constituţie?? povesteşte Regele Mihai.
În cadrul aceluiaşi interviu, Regele Mihai a declarat că l-a întânit pe Hitler de două ori. ?Am luat prânzul cu Hitler undeva la Berlin. Când discuţia a ajuns la un subiect care îl interesa, nu-mi mai amintesc exact ce anume, dar când s-a pornit, totul s-a transformat într-un discurs adresat celor care se aflau acolo doar pentru a lua prânzul. Deodată, ochii lui au căpătat o expresie fixă, care mie mi s-a părut foarte neplacută. Odată ce a început să vorbească, parca a intrat în priza şi a început să se repete. Totul a durat doar câteva minute, dar s-a văzut pe faţa lui, atunci când a atins un subiect care îl interesa, nu se mai putea opri? cam neplăcut?.
Regele a făcut şi o glumă pe seama întâlnirii cu Hitler. ?Atitudinea lui intimidantă m-a deranjat precum apa penele raţei. Nu m-a atins şi nici pe mama. Nici ea nu a fost deloc impresionată?, a concluzionat regele.
Data de 23 august are dublă semnificaţie pentru români. Pe 23 august 1939 a fost semnat pactul Ribbentrop-Molotov. Şi tot pe 23 august, însă în anul 1944, a fost ordonată arestarea lui Antonescu. Potrivit Regelui Mihai, alegerea datei de 23 august pentru arestarea lui Antonescu a fost accidentală:
?E foarte ciudat cum se scrie istoria ? eram la Sinaia in acel moment, când doctorul nostru personal a comis o indiscreţie. Discutam despre necesitatea de a-i cere lui Antonescu sa declare armistiu şi să iasă din război, nu stabilisem încă o dată precisă, când am hotărât în cele din urma data de 26 august.
?Doctorul nostru personal care se afla la locuinţa lui din Sinaia îl găzduia pe unul din ofiţerii aflaţi în preajma lui Antonescu. Ofiţerul a fost chemat la telefon de la Bucureşti şi cum casa docorului avea trei aparate telefonice care sunau în acelaşi timp, doctorul a ridicat din întâmplare receptorul şi a auzit fără să vrea convorbirea ofiţerului, în care i se anunţa că Antonescu va merge pe front în ziua următoare. Doctorul a venit în fugă la noi şi ne-a spus, iar noi am înţeles imediat că trebuia să facem ceva de urgenţă. Aşa am ajuns sa acţionăm pe data de 23 august?, a povestit Regele Mihai.
Pentru a citi interviul complet, accesaţi Radio Europa Liberă
Antena3.ro
