Antena 3 CNN Actualitate Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România: ”Un partid din Parlament încurajează comportamentele şovine şi xenofobe”

Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România: ”Un partid din Parlament încurajează comportamentele şovine şi xenofobe”

Adelina Miron
3 minute de citit Publicat la 18:19 14 Iul 2021 Modificat la 18:32 14 Iul 2021
o_1faipjjq1igqqcf16ki1tdr18vvb.jpg
Sursa foto: Hepta

Acestea sunt doar câteva dintre concluziile unui raport de monitorizare realizat de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, o analiză a evoluţiei din perioada mai 2020 - aprilie 2021 a discursului instigator la ură din mediul online și a manifestărilor cu caracter antisemit.

La capitolul mesajelor antisemite în Parlamentul României sunt menționați senatorul Sorin Lavric, membru al partidului AUR, și deputatul Daniel Gheorghe, membru PNL.

Principalele concluzii ale raportului sunt:

- Gradul de acceptare al evreilor în societatea românească pare să fie la un nivel care nu prezintă semnale de alarmă. Paradoxal, în ultimul an, incidentele care conţin elemente şi simbolistică antisemită au cunoscut o intensificare.

- Mesajul antisemit, negaţionist a reapărut în Parlament prin intermediul unui partid care încurajează comportamentele şovine şi xenofobe.

- Actele de vandalism şi agresiune verbală continuă să se manifeste cu premeditare, în contexte care subliniază profunzimea actului antisemit (sărbători religioase iudaice, campanii electorale) şi sunt îndreptate împotriva unor reprezentanţi de notorietate ai comunităţii evreieşti.

- Aplicarea legislaţiei privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de crime de război este în continuare facultativă pentru administraţiile locale sau instanţele de judecată. 98% dintre plângerile pe O.U.G. 31 sunt clasificate din faze de anchetă. Ilustrativ este un caz de promovare a memoriei criminalilor de război, achitat de instanţă, care nu a considerat faptul atât de grav încât să se jutifice costurile implicate de un proces penal. Administraţiile locale continuă să inaugureze busturi şi refuză să schimbe denumirile străzilor.

- Educaţia lacunară despre Holocaust se reflectă în situaţiile de încurajare sau acceptare a atitudinilor extremiste, antisemite, de negare a Holocaustului, în instrumentalizarea defectuasă a legislaţiei memoriale şi a plângerilor care privesc fapte de negare. Cunoaşterea insuficientă a istoriei Holocaustului din România este ilustrată şi de sondajele de opinie, iar discursul rasist, xenofob se manifestă chiar şi la unele persoane care prezinta un rol cheie în educaţie.

- Contextul generat de pandemia de COVID-19 a permis trivializarea Holocaustului prin asocierile create de cei care au fost vocali împotriva restricţiilor impuse de situaţia sanitară; există numeroase comparaţii între măsurile de exterminare aplicate evreilor în timpul regimului nazist şi campaniile de vaccinare împotriva COVID-19.

- Discursul instigator la ură prezintă continuitate în mediul online, cu perioade de intensificare în timpul campaniilor electorale sau în momente-cheie ale procesului de gestionare a situaţiei sanitare (lansarea vaccinului anti-COVID-19, lansarea campaniei de vaccinare etc.). Există încă publicaţii care distribuie un conţinut cu caracter preponderent naţionalist, promovează intens teorii ale conspiraţiei, adaptându-se contextului pandemic prin vehicularea ideilor că „evreii conduc lumea” şi se află în spatele campaniilor de vaccinare împotriva COVID-19.

- Facebook rămâne cea mai populară reţea de socializare şi mediul în care mesajele instigatoare la ură sunt diseminate intensiv. Totodată, se remarcă o îmbunătăţire la nivelul de reacţie a Facebook în îndepărtarea simbolurilor grafice sau a fotografiilor care aparţin iconografiei fasciste sau de extremă dreapta. Îndepărtarea conţintului care incită la ură a determinat şi o adaptare din partea utilizatorilor care prezintă abilitate în camuflarea mesajelor prin alterarea mesajelor, folosirea simbolurilor sau a codurilor

Mesaje antisemite în Parlamentul României

La capitolul mesaje antisemite în Parlamentul României, raportul precizează cazurile senatorului Sorin Lavric (AUR) și al deputatului Daniel Gheorghe (PNL).

În ceea ce îl privește pe Sorin Lavric, se precizează că, în data de 24 februarie 2021, „în timpul declarațiilor politice din plenul Senatului României a adus un omagiu lui Valeriu Gafencu, fost membru activ al Mișcării Legionare. (...) Au urmat şi alte declaraţii parlamentare ale senatorului care au reprezentat mesaje de promovare a memoriei unor lideri legionari sau criminali de război (Radu Gyr, Mircea Vulcănescu).”

La rândul său, Daniel Gheorghe „a considerat, de asemenea, potrivit să-l elogieze pe Mircea Vulcănescu, criminal de război. Este de reţinut că acelaşi deputat a publicat pe propria pagină de Facebook, în data de 27 ianuarie 2021, de ziua internaţională de comemorare a victimelor Holocaustului, un mesaj ambiguu din care reiese că singurul stat responsabil pentru Holocaust este Germania nazistă”, se mai precizează în document.

×
x close