A apărut motivarea dată de instanţă în cazul achitării Marianei Rarinca.
Judecătorii au decis că disuţiile telefonice ale Marianei Rarinca cu şefa Curţii Supreme, Livia Stanciu, "nu au fost de natură a crea o stare de temere persoanei vătămate".
Concluzia este aceea că "modul în care au acţionat procurorii a fost abuzivă".
Un aspect foarte important din această motivare este faptul că magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti au constat că urmărirea penală s-a desfăşurat cu încălcarea dispoziţiilor legale.
De asemenea, Curtea Constituţională constată că, "în mod netemeinic Parchetul a invocat periculozitatea inculpatei Mariana Rarinca, motivat de faptul că acesta a întreprins acţiuni de dispreţ faţă de justiţie şi autoritate."
Mai mult, Parchetul prin motivul de apel declarat o acuză pe inculpata Mariana Rarinca că şi-a creat o imagine de „victimă a sistemului", „aducând în acest mod o umbră de îndoială asupra corectitudinii anchetei penale şi a imparţialităţii magistraţilor".
Contrar susţinerilor Parchetului, Curtea constată că urmărirea penală s-a efectuat de către procurorii de caz, în perioada 04.06.2014 - 27.06.2014, fără ca inculpatei Mariana Rarinca să-i fie respectate garanţiile procesuale prevăzute de lege.
În acest sens, se are în vedere faptul că procurorii de caz aveau obligaţia, în conformitate cu dispoziţiile art.100 Cod procedură penală să strângă probe atât în favoarea cât şi în defavoarea inculpatei Mariana Rarinca, din oficiu sau la cerere.
Radu Tudor a intervenit telefonic la Antena 3, unde a vorbit pe larg despre acest subiect. "Ceea ce spun judecătorii demosntrează faptul că procurorii au instrumentat prin abuz un dosar împotriva Marianei Rarinca. Plângerea făcută de Livia Stanciu, preşedintele CSM, reprezintă la rândul lui un abuz de drept şi ceea ce i s-a întâmplat acestei femei este un caz clasic în care un cetăţean simplu este călcat în picioare de nişte instituţii de foţă ale statului, care au mai multă putere şi drept de viaţă şi de moarte, de libertate sau de închisoare asupra unui om care îşi cere drepturile."
În prima instanţă, judecătorii de la Tribunalul Bucureşti o condamnaseră la trei ani de închisoare cu suspendare pentru şantaj.
Mariana Rarinca a stat 6 luni nevinovată în arest preventiv.