Arheologii din România au descoperit un depozit extraordinar de inele de aur antice pe care o femeie de 6.500 de ani le purta în păr.
Tezaurul a fost descoperit îintr-un mormânt din epoca cuprului și include 169 de inele de aur, 800 de mărgele din os și o brățară de cupru decorată în spirală, descoperită de o echipă de la Muzeul Țării Crișurilor din Oradea.
Bijuteriile au fost depuse alături, la o înmormântare, alături de trupul unei femei „extrem de bogate”, a declarat directorul muzeului, Gabriel Moisa, relatează Agerpres.
Arheologii au identificat rămășițele ca aparținând unei femei pe baza dimensiunii scheletului și a faptului că a fost îngropat fără arme. Scheletul a indicat, de asemenea, că era înaltă și bine hrănită, iar starea bună a dinților ei a oferit mai multe dovezi că făcea parte dintr-o ramură elitistă a societății.
Descoperirile datează de acum 6.500 de ani, din epoca cuprului.
Arheologie și istorie pe drumul de legătură între Oradea și Autostrada A3Cercetările arheologice demarate la sfârșitul lunii martie (29.03.2022) au fost finalizate la 25 iunie a.c. sub coordonarea arheologului Dr. Călin Ghemiș (Muzeul Țării Crișurilor), în colaborare cu Conf. univ. dr. hab. Molnar Kovács Zsolt (Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității Babeș – Bolyai din Cluj-Napoca), CP II dr. Adrian Ursuțiu (Centrul ArchaeoUBB - Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Academia Română, filiala Cluj-Napoca) și Lect. univ. dr. Florin Sfrengeu (Universitatea din Oradea). Cercetările arheologice preventive au dus la descoperirea mai multor vestigii aparținând unor orizonturi cultural-cronologice diferite (neolitic, epoca bronzului, epoca La Tène, așezări sarmatice, epoca romană în Barbaricum, epoca medievală, necropolă de secol XVIII), rezultatele obținute fiind de o însemnătate deosebită. Inventarul acestor complexe este constituit din ceramică, material osteologic și unelte. Caracterul complexelor descoperite diferă de la un sit la altul și de la o epocă la alta. O descoperire remarcabilă este cea de pe situl VIII, unde a fost descoperit un mormânt aparținând epocii cuprului cu un inventar spectaculos, care constă în 169 piese din aur, 800 de mărgele confecționate din os precum și o brățară plurispiralată din cupru. Asupra inventarului descoperi în acest complex se vor efectua determinări cronologice cu ajutorul metodei 14C, analize ADN și cercetări antropologice. O parte a acestui inventar va fi expus în cadrul conferinței de presă. Întreaga activitate științifică coordonată de dr. Călin Ghemiș (Muzeul Țării Crișurilor) a fost un efort comun al mai multor instituții din țară și străinătate, care au participat în cadrul acestui proiect pe diferite specializări: - Universitatea Eötvös Loránd Budapesta- colectiv coordonat de Conf. dr. Lenkey László cercetări interdisciplinare non-invazive (geomagnetism și electrorezistivitate) - Muzeul Judeţean Satu Mare – colectiv coordonat de Cerc. dr. Liviu Marta (detecţie de metale) - Universitatea de Agronomie și Medicină Veterinară din Cluj /USAMV - Asist. uni. dr. Cornel Negrușier (cerctări de pedologie) - ATOMKI Debrecen, Academia Maghiară de Știinţe - colectiv coordonat de Cerc. dr. Braun Mihály (analiza chimică a pământului) - Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj-Napoca - Prof. dr. Ioan Tanţău (palinologie) - Laborator Interdisciplinar Societatea Muzeului Ardelean Cluj - dr. Kisfaludi Bak Zsombor și Institutul de Chimie Cluj - Cerc. dr. Kacsó Irén (analize XRD și IR-XRD ale obiectelor de bronz și ceramicii descoperite) - ATOMKI Debrecen, Academia Maghiară de Știinţe - colectiv coordonat de Cerc. dr. Molnár Mihály (analize 14C AMS) - Institutul de Arheologie și Istoria Artei al Academiei Române, Cluj- Napoca - Cerc. dr. Gergeta El Susi (analize zooarheologice) - Muzeul Judeţean Mureș - Cerc. dr. Gál Szilárd (analize antropologie fizică) - Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj-Napoca - colectiv coordonat de Conf. dr. hab. Molnár – Kovacs Zsolt (cercetări topografice, poze UAV și analize GIS
Posted by Muzeul Ţării Crişurilor on Friday, 12 August 2022
Călin Ghemiș, arheologul principal al proiectului, a descris tezaurul drept o "descoperire fenomenală", spunând că "o astfel de comoară nu mai există în Europa Centrală și de Est", potrivit artnet.
Muzeul vrea să afle mai multe despre femeia cu care au fost îngropate comorile. Oasele au fost trimise la laboratoare din Târgu Mureț, dar și în Olanda pentru datare cu carbon și testare ADN.
"Vrem să aflăm cărei culturi a aparținut persoana respectivă și, de asemenea, dacă inelele au fost făcute din aur din Depresiunea Transilvaniei", a spus Moisa.
› Vezi galeria foto ‹
Săpăturile echipei au avut loc din martie până în iunie 2022.
Pe lângă descoperirea incredibilă a înmormântării din epcoa cuprului, alte săpături de-a lungul traseului unei noi autostrăzi în construcție în România au găsit resturi din perioada neolitică, epoca bronzului, Imperiul Roman și epoca medievală, scie Science Alert.
