Experimentul a dus la o creștere semnificativă a celulelor umane la radiații, relatează publicația South China Morning Post, citată de presa internațională.
Nevertebratul răspunzător pentru gena care a întărit celulele stem se numește tardigrad (Hypsibius dujardini).
Este cel mai mic, dar și cel mai rezistent animal de pe Pământ: măsoară între 1,5 milimetri și o zecime de milimetru, are opt picioare, nu are plămâni și nici sistem circulator (foto principală, centru, și foto interior).
A fost testat în condiții extreme de-a lungul timpului și s-a constatat că este capabil să supraviețuiască în apropierea lui zero absolut (-273,15 grade Celsius) și în apă clocotită, dar și în spațiul cosmic.
Citește și: Creatura bizară care suge sângele victimei și are mai multe rânduri de dinți
Potrivit cercetătorilor, succesul acestui experiment fără precedent ar putea duce la crearea unor soldați extrem de rezistenți, care ar putea supraviețui atacurilor cu arme nucleare.
Rezistența excepțională a tardigradelor provine în mare măsură de la o genă care produce proteine ce acționează asemenea unui scut pentru a proteja celelalte celulele împotriva radiațiilor și a condițiilor vitrege din mediul înconjurător.
Echipa chineză a susține că a găsit o modalitate de a introduce această genă în ADN-ul uman cu ajutorul unui instrument de manipulare genetică disponibil în prezent în majoritatea laboratoarelor biologice, numit CRISPR/Cas9.
În experimentul lor de laborator, aproape 90% din celulele embrionare umane purtătoare ale genei de tardigrad au supraviețuit unei expuneri letale la radiații cu raze X, arată echipa condusă de profesorul Yue Wen, de la laboratorul de biotehnologie a radiațiilor din cadrul Academiei de Științe Militare din Beijing.
Studiul a stârnit un mare interes după ce a fost publicat în jurnalul Military Medical Sciences în octombrie anul trecut.
Studiu chinez: "Gena de tardigrad nu a dus la mutații dăunătoare"
Există temerea că adăugarea unei gene de tardigrad în celulele embrionare umane ar putea duce la mutații dăunătoare sau chiar la distrugerea celulelor-gazdă, din cauza decalajului genetic foarte mare dintre cele două specii.
Însă, potrivit rezultatelor cercetătorilor chinezi, celulele umane au fost surprinzător de "receptive" la gena tardigradelor.
Analiza genetică nu a detectat nicio mutație în cromozomii celulelor modificate, care au funcționat în mod normal și chiar au crescut mai repede în anumite stadii de dezvoltare, arată echipa profesorului Yue Wen.
Etapa următoare: celulele cu genă de tardigrad, puse să producă sânge
Unul dintre proiectele viitoare ale cercetătorilor chinezi este de a transforma celulele stem embrionare modificate cu gena tardigradelor în celule producătoare de sânge.
"Boala acută de radiații este o problemă medicală cu care se confruntă personalul militar, civilii și lucrătorii de urgență atunci când răspund la accidente nucleare și la terorismul nuclear", au amintit cercetătorii.
Pentru a crește șansele ca ființele umane să supraviețuiască unui incident sau atac nuclear, celulele modificate ar putea fi implementate în măduva osoasă a oamenilor, pentru a genera noi celule sanguine cu rezistență la radiații.
Gena tardigradelor ar putea aduce și alte beneficii pentru oameni, întrucât are calitatea de a proteja ADN-ul celular împotriva stresului oxidativ, mai spun savanții chinezi.
Stresul oxidativ este un proces esențial pentru dezvoltarea multor boli, inclusiv cancerul, îmbătrânirea, diabetul, inflamația și boala Parkinson.
