Între factorii inventariați se află poluanții chimici și nivelul de sărăcie.
Astfel, poluarea cu mercur, crom și aluminiu este corelată cu nașterea mai multor băieți, în timp ce poluarea cu plumb a coincis cu creșterea proporției fetelor născute într-o regiune.
Distanța în raport cu zonele agricole afectează, de asemenea, raportul dintre sexe, cauza probabilă fiind expunerea la substanțele chimice din îngrășăminte.
În plus, aspecte asociate cu sărăcia, precum numărul mare de restaurante fast-food dintr-o zonă, au putut fi corelate statistic cu un raport disproporționat între sexe la naștere.
Cât de mult pare să influențeze factorii chimici disproporția sexelor la nou-născuți
Factorii aparent implicați în schimbări semnificative, cum ar fi poluarea cu mercur și apropierea de fabrici, au coincis cu o schimbare a proporției între fete și băieți cu până la 3%.
La o populație de 1 milion de oameni, asta ar însemna 60.000 de nașteri de un anumit sex în detrimentul celuilalt sex.
Cercetările anterioare privind impactul poluanților toxici numiți PCB (bifenilii policlorurați) au fost neconcludente, dar noua analiză a constatat că prezența acestora a coincis cu creșterea numărului de băieți nou-născuți.
Anotimpul nu pare să aibă legătură cu sexul biologic
Este interesant că factori precum anotimpul nașterii, temperatura regiunii, rata criminalității și șomajul nu par să aibă, statistic, legături semnificative cu raportul fete-băieți.
Studiul a scos în evidență doar corelațiile între diferiți factori și procentajul de băieți și fete care se nasc într-o regiune, fără a stabili o relație de tip cauză-efect, concluzie care rămâne în sarcina unor cercetări viitoare.
"Aceasta este o listă de 'suspecți' care trebuie investigați. Toți suspecții prezintă dovezi plauzibile, dar suntem foarte departe de o 'condamnare'", a spune Andrey Rzhetsky, porfesor de Medicină și Genetică Umană la Universitatea din Chicago, care a condus studiul.
"Întrebarea este de ce se întâmplă acest lucru și există mulți posibili factori, cum ar fi stresul sau factori din mediul înconjurător. Este logic că proporția poate varia, deoarece fiziologia embrionilor de sex masculin nu este identică cu a embrionilor de sex feminin. Au componente hormonale diferite", a indicat cercetătorul.
Publicat în revista Plos Computational Biology, acest efort academic este prima investigație pe temă care ia în considerare poluanții chimici și factorii de mediu, folosind seturi mari de date de pe două continente pentru determinarea corelațiilor statistice.
Cercetarea a utilizat informații despre 150 de milioane de oameni din SUA de-a lungul a opt ani și date despre 9 milioane de suedezi în decurs de 30 de ani.
