Antena 3 CNN Actualitate Inedit Povestea haiducului român care a băut tot vinul din Istanbul. Urătura românească unicat veche de 200 de ani

Povestea haiducului român care a băut tot vinul din Istanbul. Urătura românească unicat veche de 200 de ani

1 minut de citit Publicat la 10:14 28 Dec 2016 Modificat la 10:14 28 Dec 2016
o_1b527saau1q321k7h16t11u7b1sf28.jpg

O botoşăneancă a reuşit să păstreze o urătură foarte veche şi foarte rară culeasă de la o străbunică. Urătura spune povestea unui haiduc şi era folosită pentru un joc unicat dedicat Anului Nou în nordul extrem al Moldovei, scrie Adevărul.

Aurelia Racu spune că urătura este o combinaţie de urare cu baladă haiducească. De altfel sunt versurile pe care în Moldova se execută un joc, numit ”Banda lui Gruia”. Mai precis este vorba despre Gruia Novac, un haiduc renumit din Ţara Românească, care ar fi trăit undeva pe la începutul secolul al XVII lea în zona Craiovei şi ar fi luptat în armata lui Mihai Viteazul

Versurile urăturii, atâtea câte s-a păstrat, vorbesc despre o aventură a haiducului la Istambul şi relaţia acestuia cu o hangiţă. Practic haiducul bea vinul hangiţei, dar nu mai plăteşte.

”Aho, Aho bună seara gospodari, boieri mari şi români plugari. Colo sus în dealul munţilor colo jos în poala codrilor este o masă de mătasă de voinici înconjurată. De vreo sută şi cincizeci, toţi de Gruie aleşi. Numai Gruia lui Novac şade singur supărat, nebăut şi nemâncat. Ce stai Gruie supărat şi nemâncat ? Ori ţie dor de însurătoare? Nu mi-e dor de însurat cum mi-e dor de Ţaringrad. Ţaringradul oraş mare numai o crâşmăriţă are. Crâşmăriţă de român, ce are vinul cel mai bun. Şi la Ţaringrad, Novac pleca şi la crâşmăriţă îi spunea. Bună crâşmăriţă dăm vin că ţi-oi plăti pâno-i muri. Şi de-oi muri pomană ţi-a fi. Şi de luni Novac bău până nu mai putu. Duminică dimineaţă paharele încă zangăne şi pe Anică, Novac o pomene. Când Anica văzu nu mai stătu şi pe cal negru încăleca şi în lumea largă ea pleca, cu patru colaci după ea. Şi i-a rupt în două şi ne-a dat şi nouă. Le-a rupt în trei şi i-a dat şi lui Andrei.”.

Balada ar continua cu denunţarea haiducului la autorităţi şi aventurile acestuia de a se salva. În cele din urmă între hangiţă şi voinicul oltean se leagă o idilă. Această urătură este păstrată şi folosită şi astăzi în nordul extrem al Botoşaniului, în special la Ibăneşti, fiind transmisă şi noilor generaţii care vor să reînvie ”banda lui Novac”.

 

 

×
x close