În 1982 s-a nascut un băiețel, Iqbal Masih. La ceva timp după nașterea lui Iqbal, Saif Masih, tatăl său şi-a abandonat familia, întrucât o gură în plus de hrănit reprezenta o povară.
În timp ce mama lui lucra, surorile sale mai mari au avut grijă de el și de frații săi mai mari.
Iqbal nu a mers la școală. Educația nu a fost obligatorie sau disponibilă pe scară largă în Pakistan. Foarte puțini copii săraci au învățat să citească și să scrie.
Și-a petrecut primii ani jucându-se pe câmpuri, însă copilăria i-a fost scurtă, deoarece când a fost gata să-și ajute familia, a mers la muncă.
Iqbal Masih avea doar 4 ani în 1986, când a fost vândut ca sclav din cauza datoriilor familiei.
În 1986, un fiu mai mare al lui Saif Masih urma să se căsătorească, iar familia avea nevoie de bani pentru nunta fratelui mai mare al lui Iqbal.
Nunțile sunt foarte importante pentru oamenii din Pakistan. Sărbatorile de nuntă sunt adesea organizate chiar dacă o persoană nu are bani sau un loc de muncă.
Ca tată al mirelui, el trebuia să plătească pentru o parte din festivități, chiar dacă își părăsise familia. Nicio bancă nu i-ar fi acordat un împrumut. El nu a putut solicita guvernului ajutor, deoarece existau puține programe pentru a ajuta oamenii săraci.
Continuarea, pe A1 Premium.
