Sute de curioşi se aduna anual, la 28 noiembrie, în jurul Sfinxului din Bucegi, la ora apusului.
Aceştia cântă, dansează și meditează în apropierea stâncii cu chip de om până la lăsarea întunericului.
Potrivit martorilor, în această zi de 28 noiembrie, la ora 16.45, razele soarelui ar forma o ”piramidă energetică”, pe care oamenii o pot simţi.
Razele Soarelui formează un efect de lumină, interpretat drept o piramidă magică plină de energii puternice pe care doar cei cu experienţă le pot simţi.
Unii cercetători spun că Sfinxul ar fi cel mai vechi dintre simbolurile noastre sacre şi că acesta datează încă de pe vremea regatelor dacice care îl venerau pe Zalmoxis.
Mai mult decât atât, potrivit legendei, deasupra stâncii cu chip de om, ar exista chiar o poartă de ieşire din universul terestru.
Sfinxul din Bucegi ar fi mai vechi decât sfinxul egiptean
Robert Schoch, un reputat specialist recunoscut pentru studiile sale legate de Marele Sfinx, de la Giza, şi Oana Ghiocel au aflat că Sfinxul din România este mai vechi decât cel din Egipt.
Poveştile Sfinxului din Bucegi au stârnit curiozitatea celor doi cercetători. Astfel, Oana a realizat un documentar ""Enigma Sfinxului din Carpați", care pornește de la o premiză tulburătoare: este Sfinxul doar un megalit antropomorf, format datorită eroziunii vântului de-a lungul mileniilor sau face parte, alături de alte monumente din lume, dintr-un complex de locuri sacre de ceremonie, folosite de populații neandertaliene?
"Concluzia este că Sfinxul din Bucegi este mult mai vechi decât sfinxul egiptean și că, probabil, începutul ideii acesteia de ceva monumental începe de aici. Aceasta a fost sursa - avem chipuri ca Sfinxul și Omu care au figuri umane care nu se regăsesc nicăieri în lume", a povestit Oana Ghiocel, în emisiunea Voi cu Voicu, realizată de Mirela Voicu.
› Vezi galeria foto ‹
Robert Schoch a descoperit mai multe intrări în tuneluri
Înainte de începerea cercetărilor, Oana Ghicel i-a povestit colegului ei, Robert Schoch despre tot ceea ce ştie legat de Sfinxul din Bucegi.
"L-am informat despre toate aceste idei și cercetători care vorbesc de tuneluri, de energii și a văzut că în apropiere de Sfinx, deci când coborâm spre Valea Ialomiței, există niște grote, niște intrări care s-au surpat recent, în ultimii 3-5-7 ani, deci nu vorbim de o surpare mare, dar nu a putut să penetreze mai mult pentru că a spus că e foarte nesigur.
Concluziile pe care le-a tras privind Sfinxul, privind Omu, Mecetul Turcesc, pe care l-a văzut ca pe un loc unde ar fi avut loc ritualuri, în special cu muzică, în Peștera Ialomiței, care continuă, nu este doar cât se crede, ajunge undeva în zona Bran, coboară, toate aceste piese puse la laolaltă arată că tot platoul a fost cândva ca o catedrală veche, dar nu vorbim de o catedrală în sens religios actual.
Cum a sugerat și dânsul, vorbim despre ceva extrem de vechi, dacii sunt mult mai apropiați ca timp. Și atunci platoul Bucegilor ar fi fost o Mecca din cele mai vechi timpuri, care validează toate teoriile că dacii ar fi venit la Sfinx.", a mai povestit Oana Ghiocel, în emisiunea Voi cu Voicu, realizată de Mirela Voicu.
Pe masa lui Ceaușescu a ajuns un dosar secret despre Sfinxul din Bucegi
Între 1966 -1968, arhitectul peruan Daniel Ruzo venea în România pentru a cerceta Sfinxul - denumire cu care nu era de acord, pe care îl văzuse pe o carte poştală. De altfel, primise mai multe lămuriri de la un coleg român.
Ruzo constata că Sfinxul seamănă cu chipul principal dintr-un ansamblu sculptat într-o stâncă de pe platoul Marcahuasi din Peru. Ansamblu denumit de el Monumentul Omenirii… Peruanul a ajuns la concluzia că, de fapt, nici Sfinxul nu reprezintă doar un singur chip, fiind înconjurat de alte chipuri umane, din rase diferite, precum şi capul unui câine, scrie national.md.
Se spune că însuşi Ceauşescu era interesat de „povestea” Sfinxului. Daniel Ruzo i-a îndemnat pe cercetătorii români, care l-au însoţit în peregrinările sale prin Bucegi, să cartografieze anumite „zone”. Se pare că unii dintre cei care l-au însoţit pe Ruzo în România erau „cercetători” ai Securităţii, trimişi să vadă ce face „nebunul” şi să întocmească rapoarte pentru Cabinetul 2, respectiv Elena Ceauşescu. În plus, Nicolae Ceauşescu ar fi înfiinţat o unitate pentru studierea fenomenelor paranormale.
Cristina Panculescu a efectuat un amplu studiu asupra masivului Bucegi, studiu despre care se spune că a ajuns la un moment dat „pe biroul” Elenei Ceauşescu.
Potrivit studiului, în Bucegi, în apropierea Vârfului Omu, se află un centru energetic. „Chemaţi de Sfinx, dacii ştiau a se face nemuritori“, concluziona studiul, finalizat în 1988.
Cercetătoarea demonstra, printre altele, că acest „Centru” reprezintă o poartă de ieşire din universul terestru, cu o activitate energetică măsurabilă, care se manifestă ciclic.
