Nicolae Ceauşescu a fost revoltat de costurile pentru consolidarea şi repararea imobilelor afectate în Bucureşti de cutremurul din 4 martie 1977, aşa că în luna iulie a ordonat reducerea acestor activităţi doar la avariile „vizibile” ale clădirilor. Prin urmare, multe lucrări au fost făcute de mântuială, iar avariile la structurile de rezistenţă ale clădirilor au fost cârpite, deşi proiectanţii, comisiile de specialitate şi constructorii aveau proiecte mult mai serioase pentru refacerea clădirilor afectate, scrie gandul.info.
În acea perioadă, Securitatea a fost informată de ce se întâmplă, precum şi de faptul că multe avarii grave la clădiri au apărut şi după cutremur, din cauza ordinului lui Ceauşescu.
Clădiri reparate de mântuială, după marele cutremur
Un turnător dintr-un institut de construcţii le-a trimis securiştilor o informare pe larg privind situaţia, precum şi o listă cu clădirile din Bucureşti unde lucrările erau făcute de ochii lumii, în ciuda avertismentelor specialiştilor din URSS şi China, care îl sfătuiseră pe Ceauşescu să nu facă lucrări „de cosmetică” după cutremur, pentru că este periculos, arată documente extrase din arhiva CNSAS de Andrei Ursu, fiul disidentului Gheorghe Ursu. Multe dintre aceste clădiri din centrul Capitalei sunt şi astăzi înregistrate ca „pericol public”, cu risc ridicat de prăbuşire la cutremur.
El însuşi inginer constructor, Ursu s-a opus acestor măsuri în 1977, plângându-se chiar şi la Europa Liberă, fapt pentru care a fost anchetat de Securitate şi, în cele din urmă, ucis în bătaie în arestul Miliţiei.
