O echipă de oameni de știință a făcut o descoperire surprinzătoare în timp ce studia adâncurile Mării Negre.
Grupul investiga efectele schimbării nivelului apei mării asupra comunităților de oameni primitivi, însă după ce camerele de luat vederi subacvatice au captat imagini de la mare adâncime din Marea Neagră a înțeles imediat de ce grecii antici au numit această întindere de apă „Marea Ostilă”, scrie National Geographic, potrivit Agerpres.
Pe fundul ei, în străfunduri, zac răspândite nenumărate epave, alături de acestea putând exista, încă nedescoperite, mii de alte ambarcațiuni vechi de secole.
Ideea descoperirii acestor epave era departe de ceea ce aveau în plan membrii echipei proiectului Maritime Archaeology Project (MAP) la momentul în care s-a început monitorizarea fundului mării din apropierea coastelor Bulgariei. Expediția MAP, realizată de arheologi marini din Europa și Statele Unite, avea ca misiune principală analizarea modului în care schimbarea nivelului apei a afectat vechile comunități umane de la finalul ultimei epoci glaciare, în urmă cu circa 12.000 de ani.
Odată cu încălzirea Pământului și topirea gheții, nivelul apelor a crescut, iar apa din Mediterana s-a revărsat în Asia Minor ducând la apariția Mării Negre. În timp ce studia aceste schimbări de mediu, echipa MAP care utiliza vehicule controlate de la distanță (ROV) a dat peste prima dintre epavele care zac neatinse pe fundul acestei întinderi de apă.
Între timp, cu ajutorul echipamentelor subacvatice avansate, au fost identificate peste 40 de epave a căror vechime se întinde pe o perioadă de circa un mileniu. Cea mai veche dintre acestea provine din urmă cu 800 de ani, din timpul Imperiului Bizantin, iar mare parte dintre celelalte au fost construite pe vremea când Marea Neagră se afla sub control otoman, din secolele al XIV-lea — al XIX-lea.
