După fiecare dintre escapadele sale, Ozzy, un Maine Coon cenuşiu cu alb din cartierul rezidenţial Brackenbury Village din Londra, se întorcea cu burta plină şi cu blana mătăsoasă, potrivit relatărilor din mai multe publicaţii britanice.
Pentru a rezolva misterul, proprietara sa, a cărei familie era foarte supărată de aceste absenţe, a montat la gâtul felinei o zgardă cu localizare GPS, în noiembrie 2015.
Dispozitivul a trădat viaţa secretă a lui Ozzy. Acesta îşi petrecea timpul la câteva uşi distanţă, la o vecină, o cunoscută peisagistă.
Psihoterapeuta şi soţul ei au găsit de opt ori la gâtul lui Ozzy o altă zgardă, cu un medalion pe care erau scrise cuvintele ''Casa mea'', alături de numărul de telefon al vecinei.
Peisagista, care s-a ataşat de motanul care şi-a găsit adăpost la ea, s-a apărat afirmând că nu a făcut nimic rău şi că animalul este o fiinţă înzestrată cu sensibilitate. ''Este iubit şi răsfăţat şi este foarte ataşat de teritoriul lui şi de mine'', a afirmat peisagista într-o scrisoare adresată proprietarei felinei. La care psihoterapeuta a replicat: ''Aceasta nu este pisica ta şi nu ţi-o dăm''.
Proprietarii au apelat la un avocat pentru a căuta o cale de a interzice vecinei să hrănească motanul, lansând astfel o bătălie judiciară care a costat cele două părţi peste 20.000 de lire sterline (23.500 de euro).
Potrivit documentelor de depuse la tribunal, Ozzy a fost cumpărat în 2014, iar din martie 2015, cuplul - Jackie şi John Hall - a pretins că peisagista - Nicola Lesbirel - a ''interacţionat regulat'' cu felina. Ozzy se afla ''deseori departe de casa lor pentru perioade îndelungate'', iar când se întorcea părea că a fost ''hrănit, periat şi îngrijit de altcineva'', se arată în documentele citate de metro.co.uk.
După câţiva ani, cele două familii au încheiat disputa, cu puţin timp înainte de Crăciun, printr-un acord potrivit căruia peisagista s-a angajat să limiteze interacţiunile cu felina. Lesbirel a promis că nu îl va hrăni pe Ozzy cu mâncare pentru pisici, peşte la conservă sau carne şi nu îi va scoate zgarda. De asemenea, ea s-a angajat că nu îl va pune într-o cutie sau în coş, că nu îl va lăsa să intre în locuinţa şi nici nu îl va invita înăuntru decât dacă acesta provoacă deranj în faţa casei, notează metro.co.uk.
Specialiştii în probleme juridice referitoare la feline din cadrul organizaţiei britanice Cats Protection au declarat: ''Nu am întâlnit niciodată un caz în care instanţele să dispună o interdicţie pentru a împiedica pe cineva să hrănească pisicile vecinilor. Am fost contactaţi din când în când de persoane care doresc să ştie ce să facă atunci când vecinii le hrănesc pisicile şi astfel încurajează pisicile să se mute. În practică, cei mai mulţi oameni care hrănesc pisicile altor persoane o fac cu bună intenţie, crezând că pisicile sunt fără stăpân şi le este foame''. Totuşi, din punct de vedere legal, ''pisicile sunt considerate proprietate'' şi reprezintă o infracţiune dacă ''persoana care hrăneşte se apropie în mod necinstit de pisică având intenţia de a-i priva definitiv pe proprietari de pisica lor'', au menţionat specialiştii citaţi de metro.co.uk.
