Antena 3 CNN Actualitate Inedit Marele secret din Bucegi: 300 de tăbliţe ale dacilor, găsite de Carol I. Topite pentru bani sau dosite în Tezaurul de la Moscova?

Marele secret din Bucegi: 300 de tăbliţe ale dacilor, găsite de Carol I. Topite pentru bani sau dosite în Tezaurul de la Moscova?

1 minut de citit Publicat la 12:44 13 Dec 2016 Modificat la 12:44 13 Dec 2016
o_1b3rsfb701iis1r9p11g01p6s6887.jpg
sursa foto: Adevarul

Istoria celor 300 de tăbliţe din Sinaia, găsite de Regele Carol I la inceperea lucrărilor Castelului Peleş, la 1875, este plină de controverse. Istoricii şi arheologii se întrec în opinii care mai de care mai controversate despre tăbliţele din aur scrise de daci, care, ulterior, ar fi fost topite din ordinul Regelui. Copii ale acestor tăbliţe, făcute din plumb, se găsesc, însă, la Institutului de Arheologie ”Vasile Pârvan” din Bucureşti, scrie Adevărul.

Tăbliţele din plumb sunt scrise atât într-o limbă încă necunoscută, cât şi în alfabetul grecesc (cu câteva litere adiţionale), textele fiind însoţite, uneori, şi de imagini. Se presupune că ar fi o cronică a dacilor, pentru că în multe dintre ele apar nume de regi daci şi toponime dacice. Tăbliţele sunt considerate de specialişti falsuri moderne, însă nimeni nu le-a studiat atent până acum. Potrivit legendelor, tăbliţele ar fi fost descoperite în 1875, la începerea lucrărilor Castelului Peleş. Au fost în număr de aproximativ 300 de bucăţi, făcute din aur, care ar fi fost copiate în plumb la cererea Regelui Carol I, care şi-ar fi dat seama de importanţa istorică pe care ar fi putut să o aibă această descoperire, iar apoi topite şi vândute pentru construcţia impunătorului castel.

“Istoria acestor plăcuţe îşi are începutul în urmă cu un secol, la Mănăstirea Sinaia, unde le-a adus nu se ştie cine. Erau în număr de 100, unele dintre ale având 10 kilograme, dar la Institutul de Arheologie există acum doar 35 neinventariate şi mai sunt încă vreo 50 risipite prin alte locuri. Există părerea că ar fi fost de aur, iar cele care au rămas nu sunt altceva decât nişte replici în plumb. Privindu-le, însă, cu luare aminte, impresia este de autenticitate. Au fost numite pornindu-se de la propensiunea acestuia de a inventa un alfabet getic în polemosul său cu Grigore Tocilescu”, arată istoricul George Coandă.

Prof. Aurora Petan, cercetător principal la Institutul de Lingvistică “Iorgu Iordan-Al. Rosetti” din Capitală, specialist în filologie clasică, a spus, pentru http://romaniamegalitica.blogspot.ro, că în legătură cu plăcile de aur există două ipoteze: prima - că ar fi fost topite de Regele Carol I şi folosite în vremea Războiului de Independenţă; a doua - că cel puţin o parte dintre ele ar fi supravieţuit. Nu ştim ce s-a întâmplat cu ele: fie au ajuns, după unele speculaţii, în Tezaurul de la Moscova, fie au fost valorificate, într-un fel sau altul.

 

×
Etichete: Bucegi
x close