Turiştii au rămas uimiţi de aspectul lacului Techirghiol din ultimele zile.
Fenomenul nu este unul nou şi este întâlnit frecvent.
Aproape tot malul lacului Techirghiol este acoperit cu un strat foarte roz care emană un miros neplăcut.
Cum se numeşte alga care a provocat culoarea roz din Lacul Techirghiol
Pătura, care pare a fi vegetală, se întinde pe o lățime de cateva zeci de metri. Specialiștii susțin că bacteriile sulfuroase se aștern ca un praf roz pe părțile expuse la lumină.
Astfel, cresc în biomasă și formează astfel de îngrămădiri, iar apa devine roz -violacee. Apoi, condiţiile de mediu favorizeaza o altă algă.
Se numeşte Dunaliella salina şi are în corpul ei aceleaşi substanţe pe care le gasim în morcov, numite beta-caroten.
Care e explicația specialiștilor
Adrian Bîlbă, fost șef al Complexului Muzeal de Ştiinţe ale Naturii din Constanţa, a explicat, în exclusivitate la Antena 3, care este motivul pentru care apa are această culoare neobişbuită.
Acesta a spus că este vorba despre o specie de alge care se dezvoltă în această perioadă în apă.
Cercetătorii analizează probele luate din apă. Vor să afle dacă este vorba despre o poluare produsă de activităţi industriale sau despre o explozie de alge.
"Probabil este vorba de o proliferare a unor alge de culoare roșie sau roșiatică, probabil de Dunaliella salina, care este o algă ce trăiește în mediu salin, în mediu extrem. E capabilă de a rezista, halofilă s-ar mai numi, și care, în Techirghiol pare să fie sursa acestei culori deosebite, frumoase, extraordinare.
Mirosul este de hidrogen sulfurat. Nu este chiar neapărat un miros rău, este un miros natural care rezultă din descompunere a produselor proteici cu sulf.
În lacuri, în mării, Ocean există alge toxice, însă se pare că nu e cazul de față. Specialiștii vor lua probele pe care le-am recoltat de dimineață și le-am trimis la toate institutele care sunt abilitate pentru a cerceta acest lucru.
Ar putea să fie doar această algă prezentă în lacurile sărăturoase, foarte saline și este o zonă în care salinitatea este foarte ridicată, substanța organică de asemenea în cantitate mare și care ar putea să dea această culoare, neavând o toxicitate sau importanță deosebită.
Până la urmă, din aceste din acești pigmenți carotenoizi ajung ca și crusataceele, dar şi flamingo să-și coloreze penele, iar noi să facem o mulțime de coloranți, o mulțime de substanțe cu utilitate pentru cosmetică și chiar medicină", a explicat Adrian Bîlbă, în exclusivitate la Antena 3.
