Jurnale de călătorie private ținute de Einstein, celebrul om de știință, au fost publicate pentru prima oară și arată atitudini șocante față de persoanele pe care le-a întâlnit în timpul călătoriilor din Asia.
Scrise între octombrie 1922 și martie 1923, jurnalele includ experiențe de călătorii, știință, filosofie și artă. Geniul care a descris odată rasismul ca fiind "o boală a popoarelor albe" scrie despre chinezi ca fiind "oamenii industriali, murdari și reduși”. Einstein observa cum "chinezii nu se așează pe bănci în timp ce mănancă ci se îndoaie ca și europenii atunci când se eliberează”. Conform scriselor geniului chiar și copiii sunt „fără spirit și reduși”. După observațiile anterioare, el continuă să vorbească despre problema "abundenței de pui" și a "fecundității chinezilor”, menționând și că: "Ar fi păcat ca poporul chinez să întreacă toate celelalte rase. Pentru noi ceilalți gândul acesta este extraordinar de greu ".
Ze'ev Rosenkranz, redactor-șef și director adjunct al Proiectului Einstein Papers de la Institutul de Tehnologie din California, a declarat: "Cred că o mulțime de comentarii pot fi considerate destul de neplăcute, în special ceea ce spune despre chinezi ”. "Sunt cam în contrast cu imaginea sa publică de umanitar. Cred că este destul de șocant să le citești și să le pui în contrast cu declarațiile lui mai publice. Sunt mai lejer scrise, nu le-a menite pentru publicare", este de părere specialistul.
Conform experților de la universitatea Princeton, este pentru prima oară când jurnalele lui Einstein de călătorie vor fi disponibile publicului, și nu numai persoanelor care studiază viață geniului.
Următoarele pasaje din jurnal, despre care se crede că au fost scrise pentru fiicele vitregi ale lui Einstein din Berlin, în timp ce el și soția lui călăreau în Asia, Spania și Palestina menționează despre chinezi: "lucrează că niște cai care nu dau niciodată impresia de suferință constientă. O națiune ca o turmă [...] adesea mai mult asemănătoare cu automatomi decât oameni ". El adaugă mai târziu, conform spuselor lui Rosenkranz, o doză sănătoasă de misogenie extremă cu observația: „Am observat cât de mică este diferență între bărbati și femei. Nu înțeleg ce fel de atracție fatală posedă femeile chineze, care influențează bărbații corespunzători într-o asemenea măsură încât sunt incapabili să se apere împotriva reproducerii."
Percepțiile lui Einstein cu privire la japonezii pe care îi întâlnește sunt în schimb mai pozitive: "Japonezii sunt decenți, atrăgători", scrie el. "Suflete pure ca nicăieri în rândul oamenilor. Trebuie să iubim și să admirăm această țară ". Dar Rosenkranz subliniază că există și o remarcă legată de faptul că „nevoile intelectuale ale acestei națiuni par să fie mai slabe decât cele artistice”.
„Declarațiile lui Einstein din jurnal cu privire la originea biologică a presupușiilor inferiori intelectuali japonezi, chinezi și indieni pot fi văzute cu siguranță că fiind rasiste, în aceste cazuri, alte popoare sunt portretizate ca fiind inferiore din punct de vedere biologic, o distincție clară a rasismului. Comentariile cu privire la faptul că chinezii ar putea "suplini toate celelalte rase" sunt de asemenea cele mai relevante în această privință", scrie Rosenkranz.
„Aici, Einstein percepe o "rasă" străină că fiind o amenințare, care este una din caracteristicile unei ideologii rasiste. Cu toate acestea, remarca care lovește puternic cititorul modern ca fiind cea mai ofensivă este neînțelegerea faptului a cum bărbatii chinezi își pot găsi femeile suficient de atractive pentru a avea descendenți cu ele. În urma acestor viziuni, trebuie să concluzionăm că Einstein a făcut destul de multe comentarii rasiste și dezumanizante în jurnal, unele dintre ele fiind extrem de neplăcute ".
