Odinioară nelipsită din casele ţărăneşti, lada de zestre a rămas un simbol al satului tradiţional românesc. Folosite până la jumătatea secolului XX, lăzile de zestre erau din categoria obiectelor importante din gospodărie. Acesta era motivul pentru care lada de zestre nu se arunca, scrie adevarul.ro.
Lada de zestre avea o importanţă deosebită în lumea satului. Ceremonialul nunţii era strâns legat de acest obiect. Muzeograful Janeta Ciocan şi dr. Mirela Coman au rezervat un capitol întreg acestui obiect în cartea lor, „Lemnul în cultura populară din zonele etnografice ale judeţului Maramureş”.
„În acest context, zestrea juca un rol vital în căsătoria fetelor. Pentru a se putea căsători, orice fată trebuia să stăpânească toate aspectele legate de industria casnică textilă (trebuia să ştie să obţină un fir textil vegetal sau animal, să-l poată folosi la ţesut, cusut etc). Lada de zestre era, deci, destinată păstrării hainelor şi textilelor ce intrau în zestera fetelor, constituindu-se, astfel, în păstrătoarea dovezilor ce atestau, atât puterea financiară a familiei din care provenea mireasa, cât mai ales hărnicia, priceperea şi talentul acesteia”, explică în textul semnat Janeta Ciocan şi Mirela Coman.
