SkyNews, care transmite această informație, notează că, potrivit cercetărilor recente, armele incendiare produse la nivel local erau, de fapt, foarte răspândite în regiunea și epoca respective.
Arheologii au analizat reziduurile de pe suprafața interioară a unui ciob antic de ceramică și au stabilit că acesta aparținea, probabil, unei bombe incendiare lansate din de mână, veche de 1.000 de ani.
Relicva a fost descoperită în Grădina Armenească din Ierusalim, locul unde se afla un vechi palat regal și unde cercetătorii au identificat un număr mare de vestigii datând din epoca bizantină
Ciobul prezenta ingredientele chimice specifice unui amestec exploziv sau incendiar.
Imperiul Bizantin este cunoscut și pentru utilizarea primelor arme termice bazate pe un compus combustibil cunoscut sub numele de foc grecesc, despre care se crede că avea la bază naftă (petrol brut) și varul "viu" (oxid de calciu).
Amestecul era folosit pentru a da foc navelor inamice.
Chiar înainte ca utilizarea prafului de pușcă să capete răspândire în China, soldații bizantini ambalau compusul în recipiente de piatră, ceramică și, mai târziu, sticlă pentru a crea "grenade" cu care își ținteau inamicii.
Dovezile grenadei de acum 1.000 de ani au fost descoperite în cadrul unei cercetări conduse de profesorul Carney Matheson de la Universitatea Griffith din Australia.
Studiul a fost publicat în revista PLOS One.
Profesorul Matheson a declarat: "Aceste vase au fost menționate în timpul cruciadelor. Erau aruncate împotriva fortărețelor cruciate, producând zgomote puternice și explozii luminoase".
