La 94 de ani de la descoperirea sa, mormântul faraonului Tutankhamon continuă să îşi dezvăluie secretele: un studiu realizat de cercetători italieni şi egipteni a scos la iveală faptul că un pumnal de fier îngropat alături de tânărul faraon are origini extraterestre, scrie Adevărul.
Provenienţa sa a fost stabilită prin spectrometru cu fluorescenţă de raze X, care a constatat că lama pumnalului conţinea o cantitate neobişnuit de mare de nichel, o caracteristică specifică meteoriţilor. Artefactele produse cu minereu de fier extras din minele obişnuite conţin în jur de 4% nichel, în timp ce la arma lui Tutankhamon proporţia este de 11%. O altă trăsătură a meteoriţilor fieroşi este prezenţa cobaltului, identificat, de asemenea, în lama pumnalului, alături de fosfor şi alte materiale care sugerează că materia primă a fost de origine extraterestră.
„Proporţia de nichel şi cobalt din lamă este compatibilă cu cea a meteoriţilor fieroşi", a explicat Daniela Comelli, autorul principal al studiului. Analizând toţi meteoriţii descoperiţi pe o rază de 2.000 de kilometri în jurul mormântului lui Tutankhamon, cercetătorii au identificat exact fragmentul cosmic din care ar fi fost realizat pumnalul: o rocă numită numită Kharga, descoperită în anul 2000 la aproximativ 250 de kilometri vest de oraşul Alexandria din Egipt. Kharga a fost singurul meteorit studiat cu aceeaşi cantitate de nichel şi cobalt identificat în lamă.
Faptul că lama pumnalului lui Tutankhamon a fost realizată din fier meteoritic nu a fost, probabil, o coincidenţă, scrie site-ul Mother Nature Network, în contextul în care egiptenii antici atribuiau o mare valoare acestui metal considerat divin datotiră originii sale cereşti.
Lama se afla într-o teacă de aur cu un cap de şacal şi decorată cu un motiv floral pe o parte şi cu un model de pene pe cealaltă parte. De altfel, lama pumnalului nu este singurul obiect din mormântul lui Tutankhamon realizat dintr-un material neobişnuit şi rar.
Pandativul-scarabeu de la gâtul lui Tutankhamon ar fi confecţionat dintr-o sticlă care s-a format în urma căderii unei roci din Spaţiu în Deşertul Libian, topind nisipul din jur. Aceasta este cea mai pură sticlă din câte s-au întâlnit vreodată, cu o concentraţie de cuarţ de 98%.
