În toamna anului 1992, după o vară încinsă la nivel local, timișoreanul Walter Crișan și-a luat de mână soția Dorina și fiica Bianca, de doar 9 ani, înrâit să lase în spate Jimbolia natală pentru un viitor incert, dar îmbrăcat în speranță departe de casă.
Absolvent de Drept în România, provenit dintr-o familie din Timișoara care nu ducea grija zilei de mâine, Walter Crișan conducea Centrul Cultural al orășelului Jimbolia când l-a lovit valul Revoluției din decembrie 1989. Schimbarea de regim pornită chiar din inima Banatului nu l-a lăsat fără răspuns pe tânărul director de instituție de stat, scrie Libertatea, într-un material care arată realitatea cu care se confruntă românii plecați să muncească în străinătate.
Dornic să impună stilul vestic, importat puternic în anii post-revoluționari, a avut curaj să meargă până la București, ca să-și ia licența de DJ.
A trecut cu brio examenul obligatoriu și pășise în cercul select al posesorilor de atestat de liber profesionist al meseriei de DJ. Erau doar patru ”meseriași” în toată țara. Românul are și acum carnetul, ținut în cutia în care păstrează livretul militar al său, al tatălui și al bunicului!
Walter umplea discotecile zonei, dar distracția n-a fost pe placul primarului din Jimbolia, Mircea Românu. În vara anului 1992, prietenia celor doi s-a făcut țăndări, iar conflictul n-a trecut neobservat.
”Până să-mi definitivez situația, dormeam în mașină și mă spălam pe unde apucam”
La un moment dat, după ce s-a consultat cu soția, a umflat roțile Mercedesul 220 la care ținea ca la ochii din cap și înapoi s-a uitat doar ca să-și îmbărbăteze părinții.
În Germania, pe cei trei membri ai familiei Crișan i-a întâmpinat un lagăr de imigranți deloc primitor, în Unna-Massen.
Citește continuarea pe Libertatea
