Dovezi arheologice arată că populaţiile antice care au trăit pe teritoriul ţării noastre practicau o chirurgie empirică şi chiar au realizat, cu succes, operaţii medicale pe cutia craniană (trepanaţii). Trusele medicale şi craniile cu răni cicatrizate ca urmare a unor intervenţii medicale, descoperite în necropolele din vremea dacilor, susţin teoriile arheologilor, scrie Adevărul.
Rămăşiţele unor cisterne de apă şi ale unor canale de colectare, descoperite în zona cetăţilor dacice, oferă sprijin teoriilor că dacii erau preocupaţi de igienă. „În Munţii Orăştiei, în interiorul fiecărei cetăţi mai mari sau în imediata ei apropiere găsim câte o cisternă pentru apă, de dimensiuni variabile, construită din bârne de lemn sau din piatră. Apa captată de la izvoarele bogate ale regiunii era condusă prin ţevi de teracotă în interiorul cetăţilor sau pe terasele cu locuinţe.
Apa era filtrată cu ajutorul unui strat de pietriş şi apoi al unuia de nisip. Printr-un sistem deosebit de ingenios ape are eliberată de orice impuritate şi foarte proprie, din punct de vedere igienic, pentru a fi consumată”, informa istoricul şi arheologul Ion Horaţiu Crişan, în volumul „Medicina în Dacia, de la începuturi până la cucerirea romană” (Editura Dacica, Bucureşti, 2007).
Cercetătorul afirma că pe lângă preocuparea de a avea folosi o apă curată, dacii aveau grijă ca locuinţele lor să fie luminate. Au fost găsite opaiţeşi chiar candelabre din bronz în aşezările antice. Strămoşii noştri îşi îngrijeau corpul, îşi tăiau părul, iar femeile foloseau farduri, parfumuri şi unguente pentru înfrumuseţare, afirma istoricul Ion Horaţiu Crişan.
Dovezi spectaculoase despre practicarea medicinei din cele mai vechi timpuri au fost descoperite de arheologi. „Dovada cea mai elocventă a existenţei unei chirurgii traumatologice la daci ne este oferită de arheologi.
Mai mult, pe adevarul.ro.
