Oamenii de știință au descoperit un vierme microscopic feminin care a fost blocat adânc în permafrostul siberian timp de 46.000 de ani, a raportat The Washington Post, potrivit Insider. Când l-au reînviat, viermele a început să aibă "pui" printr-un proces numit partenogeneză, care nu necesită un partener.
Potrivit unui comunicat de presă, viermele a petrecut mii de ani într-un tip de repaus numit criptobioză. În această stare, care poate dura aproape la infinit, toate procesele metabolice se întrerup, inclusiv "reproducția, dezvoltarea și repararea", a raportat Universitatea din Mānoa.
Citește și: Obiectul metalic, misterios, găsit pe plajă, în Australia, a dispărut. Ce au făcut autoritățile cu el
Într-un studiu publicat joi în jurnalul PLOS Genetics, oamenii de știință au raportat că după secvențierea genomului viermelui, oamenii de știință au spus că acesta aparține unei "specii nedescrise". Este vorba despre o nouă specie de vierme.
„Acest mic vierme ar putea să primească chiar un premiu Guiness pentru recordul mondial de a fi stat în stare latentă mai multă vreme decât ar fi crezut oricine că e posibil. Faptul că am putut să-i readucem la viață după 46.000 de ani m-a lăsat pur și simplu uluit”, a spus profesorul Teymuras Kurzchalia, unul dintre autorii principali ai studiului, publicat în jurnalul PLOS Genetics.
Cum a supraviețuit atâta timp
Creaturile au fost readuse la viață după ce au fost hrănite și hidratate, au supraviețuit mai puțin de o lună, însă de atunci au adus pe lume peste 100 de alte generații de viermi noi.
Până acum, cercetătorii au informații despre foarte puține animale care sunt capabile să se „suspende” biologic într-o stare între viață și moarte ca răspuns la condiții extrem de dificile. Tardigradele, nematozii și alte creaturi acvatice microscopice, denumite rotifere, sunt printre puținele animale despre care se știe că pot să intre în starea de criptobioză.
Cercetătorii au comparat genomurile viermilor preistorici cu rudele lor din prezent, Caenorhabditis elegans, și au observat că aceste două specii au mai multe gene în comun. Majoritatea dintre ele au legătură cu mecanisme de supraviețuire în condiții extrem de dure. Acest fapt este cu atât mai interesant cu cât speciile actuale de viermi se găsesc în zone temperate, în general.
Conform autorilor studiului, descoperirea ne arată că prin adaptarea și supraviețuirea într-o stare de criptobioză în locuri precum permafrostul, unele specii de nematode au potențialul de a rămâne vii vreme de mai multe ere geologice.
„Aceste constatări au implicații pentru înțelegerea noastră asupra proceselor evoluționare. Generațiile se pot întinde de la zile la milenii, iar supraviețuirea pe termen lung a unor indivizi din unele specii înseamnă că pot fi restabilite linii de descendență dispărute”, spun autorii studiului.
