Prima inscripție în limba română ar data din secolul al X-lea și ar fi prezentă pe un ulcior descoperit în așezarea medio-bizantină de la Capidava, județul Constanța, potrivit Muzeului Național de Istorie a României.
Ulciorul are gâtul și toartele rupte din vechime, iar fundul său este plat. Toartele se prindeau la baza gâtului, deasupra umerilor. Zona mediană a vasului este împărțită în două registre prin trei brâuri profilate. Pe umăr este incizată o cruce mare cu capetele brațelor lățite și cu linii în formă de raze între brațe.
Citește și
Vasul a fost găsit la sfârâitul verii anului 1967 de doi locuitori din Topalu, județul Constanța, în dreptul cetății romane de la Capidava.
Obiectul istoric este decorat cu mai multe inscripții cu litere grecești, dintre care se remarcă la final numele "ПETPE” (nr. Petre), probabil numele celui care a realizat obiectul.
"Acest nume, obsedantul Petre, este desigur motivul pentru care istoricii au devenit foarte atenți. De ce? El face parte din setul de nume sfinte, evocând pe întâiul Apostol ți întemeietor al Bisericii orașului etern – Roma, Sfântul Petru.
Forma numelui, însă, este greu de derivat din grecește, Πέτρε putând fi, eventual, forma de vocativ pentru Πέτρος, însă o semnătură la vocativ ar fi ceva neobișnuit pentru un grec. Meșterul ar fi putut fi, desigur, ți slav, dar atunci s-ar fi semnat Petar, sau Piotr, nu Petre, care aduce o consonanță inconfundabilă, specifică doar numelor românești.” a precizat dr. Eugen Silviu Teodor.
Potrivit acestuia vasul sugerează o replică locală a unor produse de lux ale epocii datorită detaliilor sale tehnice.
"În baze tipologice, vasul ceramic se încadra urcioarelor amforoidale, de veche tradiție romană, aparținând însă, cu destulă probabilitate, secolului X, mai exact celei de a două jumătăți. Garnizoana romană fusese retrasă de pe cetate la începutul veacului VII, când Imperiul romano-bizantin ți-a abandonat provinciile balcanice în mâinile barbarilor; pe locul garnizoanei – o superbă faleză înaltă a Dunării – s-au așezat locuitori pașnici, trăind în modeste bordeie, sub autoritate bulgară.
După prăbușirea Primului Țarat bulgar, după 971, zona reintră sub autoritate bizantină; acesta este contextul în care vasul a fost produs, fiindcă detaliile tehnice sugerează o replică locală a unor produse de lux ale epocii”, a povestit dr. Eugen Silviu Teodor, potrivit historia.ro.
