În martie 1917, autoritățile germane care ocupaseră inclusiv Bucureștiul, aduc în România 3.000 de prizonieri de culoare în cele patru lagăre existente atunci. Este vorba despre negri și indieni transferați pentru muncile agricole: tăiau la vie, prășeau porumbul. Primeau, ca hrană, mămăligă, verdețuri, orez, ridichi ori untură, fiind îngrijiți de către Crucea Roșie. Mulți dintre ei nu supraviețuiau condițiilor
După doi ani de neutralitate, România intră în luptele din Primul Război Mondial pe 14/27 august 1916, de partea Antantei. Din cauza pregătirii slabe a armatei noastre, lipsită și de tehnică militară, germanii cuceresc provincia istorică Țara Românească și intră în București, pe 6 decembrie 1916. Peste numai trei luni, în martie 1917, aveau să ajungă la noi - deși pare greu de crezut - un număr de 3.000 de prizonieri de război, mare parte dintre ei indieni ori negri. Erau repartizați în patru lagăre de muncă, fiind folosiți la treburile câmpului.
Continuarea, pe A1 Premium.
