O mare parte dintre români au început să se intereseze de trecerea la IRCC, noul indice care, în acest moment, duce la rate mai mici. Însă băncile nu sunt dispuse să modifice atât de ușor contractele. Mai degrabă acestea îi împing pe oameni către refinanțări care, bineînțeles, atrag costuri suplimentare. Sau pur și simplu refuză.
Raluca, o avocată din România care s-a trezit în luna februarie cu o rată mai mare cu 400 de lei decât cea pe care o plătea cu un an în urmă, s-a hotărât să ia măsuri.
”Noi aveam deja o rată în creștere, primisem mesajul de informare de la bancă cu noua valoare a ratei și am hotărât să facem ceva pentru a scădea cât mai mult valoarea ratei”, spune Raluca Ciupitu potrivit ObservatorNews.
Având în vedere că este avocat, Raluca a știut exact cum trebuie să procedeze pentru a primi un răspuns pozitiv de la bancă. Nu a mers pe o cerere clasică, ci a depus propria argumentație.
”Noi, dacă nu am fi făcut această cerere la momentul respectiv, am fi avut o rată cu 1000 de lei mai mare. De multe ori clienții merg la bancă, banca le propune o cerere, un tipizat care nu reflectă situația lor concretă. Maniera în care a fost afectat de creșterea ROBOR, cum se reflectă această creștere în rata fiecărei persoane în parte. Sunt creșteri de 30 la sută, dar sunt și creșteri de peste 65 la sută”, mai spune Raluca.
Imediat după ce a semnat actul adițional, rata i-a scăzut cu 500 de lei. Nu multe sunt băncile însă care acceptă această trecere.
”Sunt bănci mari care acceptă și bănci mari care refuză. Alte bănci care propun această refinanțare mascată, adică vor să vândă produse în baza unor comisioane pentru clienții respectivi și încep o verificare fără ca acea persoană să își dea seama că practic urmează o procedură de refinanțare”, explică Raluca Ciupitu.
Românii sunt însă sceptici.
”Toată lumea analizează posibilitatea de a trece de la ROBOR la IRCC, însă nici asta nu știu ce va însemna pe termen mediu spre lung. Şi IRCC-ul este în creştere, nu se ştie când se va opri”, spune un cetățean.
Dobânzile creditelor în lei se compun din marjele băncilor, plus ROBOR, respectiv IRCC, în cazul creditelor mai noi, luate după 2019. De aceea, orice creştere a indicilor atrage, implicit şi rate mai mari.
