Fără investitori, fără consum şi fără imobiliare. Economia României abia îşi trage sufletul după primul val al crizei şi aşteaptă o nouă lovitură.
Cei mai mulţi antreprenori se gândesc la supravieţuire dar există şi firme care investesc masiv. Belgienii de la Alinso au venit în România la începutul lui 2009. Au cumpărat 250 de hectare de teren lângă Ploieşti şi au început să construiască. Trei ani mai târziu, bucata de pământ s-a transformat în cel mai mare parc de business din sud-estul Europei.
Cu planuri mari au venit şi portughezii de la Martifer în anul 2004, pe când economia era în plin avânt. Dar, exact când recesiunea a lovit, grupul portughez a hotărât să-şi extindă business-ul de producere a energiei solare în România.
Soarele a strălucit şi pe strada retailerilor, în ultimii patru ani. Intrat pe piaţa locală în ianuarie 2010, prin achiziţia reţelei Plus, Lidl şi-a creat o reţea de aproximativ 130 de magazine . Criza pare să se fi potrivit mănuşă profilului companiei: comerţ la preţuri mici într-o perioadă în care românii şi-au regândit bugetele familiale.
Şi investitorii turci au fost atraşi de mediul de afaceri din România. Anul trecut, compania European Center a inaugurat, la Bucureşti, cel mai mare spital privat de oftalmologie, Europe Eye. Investiţia s-a ridicat la aproximativ 18 milioane de euro. Businessul a fost gândit să atragă mai mult pacienţi din ţările învecinate, decât pe cei români.
Fiecare dintre aceste poveşti de succes are o explicaţie foarte clară. Afacerile cu energia solară beneficiază de subvenţii din partea celor care generează energie pe bază de hidrocarburi. Retailul şi logistica recuperează un deficit istoric al economiei româneşti, iar în cazul sănătăţii, cererea internă este dublată de potenţialii turişti medicali.
