Aurul a fost si va fi o componentă elementara a unui sistem monetar sănătos. Nu degeaba fiecare perioada are propria ei goană după aur. Aurul nu işi va pierde din importanţă niciodată, însă reintroducerea etalonului va rămâne o simplă poveste.
Deşi există multe motive, iată două dintre cele mai importante:
În primul rând, aurul functioneaza altfel decat banii. Desi pe termen mediu si lung dispare riscul devalorizarii, guvernele isi vor pierde controlul asupra masei monetare.
Guvernele vor pierde deci flexibilitatea politicii monetare. Ori e putin probabil ca statele puternice sa renunte de exemplu la libertatea de a printa bani dupa bunul plac. Imaginati-vă un FED care să renunţe la o bună parte din influenta actuală.
În al doilea rând, piaţa este caracterizată de neincredere reciprocă şi indisciplină. Ce inseamnă asta? Înseamnă că statele lumii nu prea au incredere unele in altele in ceea ce priveşte cantitatea de aur deţinută in realitate.
Toţi se cam bănuiesc intre ei că au "sub-evaluat şi sub-declarat" cantitatea de aur detinută.
Suspectul cel mai temut fiind chiar China, care cu ale sale 1000 tone de aur declarate oficial, nu e luată in serios de nimeni. Imaginaţi-vă ce s-ar putea întampla dacă după fixarea unui preţ ridicat justificat printr-o canitatea limitat dată, China sau altă ţară, ar ieşi in piată cu aur suplimentar.
Treaba cu etalonul fiind lămurită, In ciuda tuturor creşterilor reale dar oportuniste evidenţiate de analiştii economici, caracterisitca principală a aurului este constanţa puterii sale de cumpărare.
Pe vremea imperiului Roman, un costum de top al unui ofiter, costa o uncie de aur. La finele evului mediu, pe vremea lui Columb de exemplu, un costum nobiliar de top, costa tot cam o uncie de aur.
In zilele noastre, un costum de top costă tot cam o uncie de aur, adică undeva in jur de 1.700-1.900 de dolari. In 2000 de ani puterea de cumparare a ramas relativ constantă. In concluzie vă sfătuiesc să achizitionati aur - dar in scopul de a vă crea economii sigure şi ferite de devalorizare.
Astfel, economiile isi vor păstra in timp puterea de cumparare şi de ce nu, pe termen lung poate să şi crească. Principial insă, nu aurul se apreciază ci banii se devalorizează.
Dacă aveţi insă un apetit real pentru investiţii folosiţi instrumente mai potrivite: obligaţiuni, acţiuni sau imobiliare. Aurul folosiţi-l mai bine ca pe o veritabilă poliţă de asigurare.