Chiar săptămâna aceasta în Elveția, după ce țara a fost lovită de 2 valuri de căldură în ultimele luni ghețarii au început să se topească și au scos la suprafață lucruri macabre, inclusiv epave de avioane și cadavre umane.
Un schelet al unei persoane care ar fi murit în anii 70 a fost găsit de 2 francezi care se plimbau pe una dintre cele mai cunoscute cărări din sudul țării, iar un ghid montan a dat peste epava unui avion care a dispărut fără urmă în 1968 fără să se străduiască prea tare.
Situația este atât de gravă în Elveția, încât apa nu mai îngheață decât la altitudini de 5.000 de metri în loc de 3.000 cum este în mod normal. Lucrurile nu stau mai bine nici în România.
Munții Bihor ascund nu mai puțin de 8 ghețari, iar cel mai mare și celebru dintre ei, Scărișoara, a început să se topească într-un ritm atât de accelerat încât îi îngrijorează pe experți, care spun că într-un singur an ar putea pierde până la 20-25 de centimetri din grosime, în condițiile în care media ultimilor 20 de ani a fost de doar 2-3 centimetri anual și o cataloghează drept cea mai accelerată topire din ultimii 10 ani a ghețarului din 13.000 de ani de existență.
Dar cea mai grăitoare situație pentru starea globală este cea a banchizei din Antarctica. Ciclul ei natural este topirea unei suprafețe mari pe timpul verii și refacerea ei în iarnă totuși, acum, în plină iarnă australă, banchiza înregistrează cel mai redus nivel în 44 de observații prin satelit.
Roxana Bojariu, climatolog, a explicat acest fenomen şi a precizat ce am putea face pentru a evita posibilele dezastre.
"Vorbim de o accelerare a încălzirii globale nu doar anul acesta, ci din ultimul deceniu care a fost cel mai cald din toată arhiva de observații, începând din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, atunci când au început observațiile sistematice pe Pământ, pe Terra și într-adevăr, avem de-a face cu efecte acum clar vizibile.
95 % din ghețarii continentali ai lumii se topesc
95 % din ghețarii continentali ai lumii se topesc. E o realitate verificabilă. Avem de-a face cu o creștere a oceanului planetar, care a provocat primele efecte de tipul migranților climatici.
Sunt locuitori ai comunităților acelor atoli din Pacific, micile țări insulare din Pacific, care practic și-au văzut comunitățile înghițite de ape.
Astfel de migrații climatice se vor înteți, din păcate, și vedem un efect important și marile orașe, mega-orașele de la coastă, care s-au dezvoltat tocmai pentru că puteau să facă un comerț mult mai simplu, mai rapid și mai ieftin, deja sunt amenințate.
Și nu e vorba doar de Shanghai sau alte orașe de acest tip, e vorba și de New York și de Amsterdam care sunt acum în pericolul de a avea inundații din ce în ce mai puternice din cauza topirii ghețarilor.
Pe parcursul istoriei de acum 4.500.000.000 de ani Terra a cunoscut mai multe schimbări climatice. Numai că schimbările climatice au avut pe de o parte alte cauze și au avut alte scări de timp.
Omul și-a pus amprenta, a devenit factor geologic
Gândiți-vă că avem de-a face cu perioade de ordinul zecilor mii de ani în care se petrec aceste schimbări și chiar sute mii de ani dacă se iau în considerare, compunerea mai multor tipuri de cauze care țin de parametri, orbitali ai mișcării pământului în jurul Soarelui și se modifică pe aceste scări de timp.
Acum avem de-a face cu o modificare extraordinar de rapidă în câteva sute de ani, practic, de pe la 1.750 să luăm debutul industriale. Avem de-a face cu modificări ale temperaturii medii globale, care altădată se petreceau în zeci de mii de ani și avem de-a face cu modificări care se accelerează din ce în ce mai mult și știm clar că omul și-a pus amprenta, a devenit factor geologic.
Pe de altă parte, avem calcule cu modele climatice foarte sofisticate care reușesc să simuleze evoluția sistemului climatic și s-au făcut experimente în care s-a văzut că nu se poate obține cu modelul creșterea a temperaturii observate, dacă nu se iau în calcul creșterile concentrațiilor gazelor cu efect de seră.
Ori avem acum, cu probabilitate de peste 95 % această idee a omului care, începând mai ales cu a doua jumătate secolului al XX-lea, a început să își pună amprenta vizibil asupra sistemului climatic", a explicat Roxana Bojariu, climatolog, în emisiunea Descoperiți, de la Antena 3.
