Planul roşu activat în Sibiu, după un accident grav cu patru mașini. Traficul este blocat complet pe DN14, la Slimnic
Publicat acum 2 ore si 33 minute
Potrivit studiului coordonat de Ministerul Sănătăţii şi Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei, mai mult de un sfert dintre persoanele
care au apelat la servicii medicale în sistemul public de sănătate în 2014 recunosc că au oferit atenţii sau bani personalului medical.
Pe durata ultimei spitalizări, 37% dintre pacienţi au oferit bani sau atenţii medicilor, 34% asistentelor şi 25% infirmierelor.
Brancardierii, agenţii de pază sau laboranţii nu s-au aflat pe lista priorităţilor. Doar 14% dintre pacienţi au băgat mâna în buzunar pentru ei.
Cine a ţinut bisturiul nu s-a sfiit să ceară mai multe stimulente. În aproximativ 10% dintre cazurile în care pacienţii au oferit bani sau atenţii medicilor, aceasta s-a făcut la solicitarea lor. Asta înseamnă că aproape 4 din 100 de pacienţi pot spune că actul medical a fost condiţionat. Obiceiul a fost copiat şi de asistente şi infirmiere care s-au apropiat de acelaşi procentaj din numărul celor care le-au dat şpagă.
Principalele motive sunt legate, în primul rând, de dorinţa de a beneficia de consultaţii medicale amănunţite, dar şi de a recompensa personalul medical pentru serviciile prestate, de a nu sta la coadă, de a obţine mai rapid rezultatele analizelor sau pentru a beneficia de internare.
29% dintre cei care au participat la studiu cred că existenţa unui sistem de asigurări care să acopere confortul şi atenţia pe care şi le doresc ar putea fi un antidot pentru şpagă. Alţi 17% dintre pacienţi vor sancţionarea cadrelor medicale care acceptă aceste plăţi, iar 15% dintre ei ar prefera controale mai dese la nivelul angajaţilor din spitale.
Conform studiului, pentru a nu deveni corupţi, medicii rezidenţi ar trebui să câştige minimum 2271 de lei, net, şi peste 5600, în medie, pentru chirurgii din spitale.
