În premieră: Un "Cireşar" printre stelele de la Hollywood

În perioada cenuşie a comunismului, cinci băieţi şi două fete care au arătat ce înseamnă aventura, curajul, spiritul de echipă şi loialitatea, au devenit simbolul unei întregi generaţii: Generaţia Cireşarilor. Anii au trecut şi Cireşarii şi-au pierdut urma. Niciunul n-a devenit un mare actor, însă unul singur a rămas, în lumea filmului – Alex Rotaru.

Este singurul român regizor de film documentar de la Hollywood. A lucrat cu nume mari din cetatea filmului, de la Sharon Stone până la Val Kilmer sau Kevin Spacey.

Însă niciodată nu va uita că el a fost odată unul dintre Cireşari – o experienţă care l-a călit, l-a maturizat mai devreme şi l-a făcut să înţeleagă faptul că viaţa toată e o aventură. Important e să îndrăzneşti şi să crezi în tine.

Pe acelaşi principiu s-a ghidat şi soţia lui, tot româncă, şi la fel de celebră ca şi el. Gabriela Oltean şi-a început cariera de fotomodel internaţional la Paris, alături de Naomi Campbel sau Linda Evanghelista. Dar celebritatea avea să o cunoască tot în America unde, absolut întâmplător, e distribuită de către Nick Cassavetes, în filmul său “John Q”. Aşa a ajuns Gabriela să îşi facă debutul în film, alături de Denzel Washington.

Astăzi, Alex şi Gabriela se declară doi români rătăciţi prin America, fericiţi că fac exact ceea ce le place, bazându-se mereu pe talent şi inteligenţa românească.

Urmăreşte un material marca "În premieră" cu Carmen Avram.

Poate nici chipul, nici vocea lui nu vă spune nimic, poate privea doar. El este Dan, din "Cireşarii", în regia lui Adrian Pentringenaru.

Alex Rotaru avea atunci doar 9 ani, şi era făcut parcă după chipul şi asemănarea lui Dan, aşa cum l-a descris Constantin Chiriţă, autorul romanului "Cireşarii". Oacheş şi rotofei, pus numai pe năzdrăvănii. Aşa se explică de ce a fost uşor de remarcat atunci când s-a făcut castingul pentru distribuţie.

În vara anului 1983, în pauza de înviorare din curtea şcolii lui din Bucureşti. După care, încolonaţi, cei aleşi au urcat într-un autobuz şi au fost duşi la Buftea. Alex era deja familiarizat cu lumea filmului, mama era actriţă, iar tatăl dramturg. Nu a avut deci, nicio emoţie când s-a văzut faţă-n faţă cu regizorul.

Elevul Alexandru Rotaru, aşa cum apare scris pe generic a fost ales pe loc, fără să le spună însă nimic părinţilor care nu ar fi fost niciodată de acord cu asta. Drept dovadă, mama nu a fost prea entuziasmată atunci când a aflat.
 
"Înainte să apuce să spună ceva, m-am uitat la ea şi i-am spus: mamă, nu am să te iert nicodată dacă nu mă laşi să accept acest rol! ", a povestit zâmbind Alex Rotaru.

A fost o perioadă intensă petrecută pe platourile de filmare alături de cei care i-au fost când prieteni, când duşmani: Ursu, Victor, Ionel, Tic, Maria şi Lucia, şi evident, căţelul Ţombi.

Timp de patru ani au trăit nu doar în film, ci şi în realitate, aventura vieţii lor. Şi au devenit, fără să realizeze cum şi când, simbol pentru o generaţie de adolescenţi fără repere prea multe şi fără perspective în perioada cenuşie a comunismului.