În emisiune „În premieră” a fost prezentată o poveste adevărată cu prinți și prințese, pe care un regim vitreg s-a străduit mult să-i transforme în Cenușărese. Oamenii pe care îi veți cunoaște au în vine sângele nobil al lui Cuza și al Cantacuzinilor, al Sfântului Brâncoveanu și al neamului Ghica. Dar asta în loc să-i ajute, i-a distrus.
Comuniștii nu le-au suportat demnitatea și cultura și dragostea de țară. Așa că i-a declarat dușmani ai popoprului. I-au sărăcit, bătut, încarcerat, ucis. Unii s-au salvat fugind în Occident. Și astăzi am fost privați de șansa de a avea elite născute din voievozi și domnitori care chiar au trăit doar pentru țară.
Urmașii acestor mari români își spun astăzi povestea și veți vedea cât de mult a pierdut Romania când i-a alungat.
Povestea lui Petre Rosetti
Pe terasa apartamentului lor din cel mai exclusivist cartier parisian, un domn și o doamnă beau șampanie și conversează într-o franceză ca în romanele lui Balzac. E un moment tihnit de familie dintr-o zi oarecare. Totuși ei se poartă cu eleganța cuvenită unui dineu oficial. Și nu, nu e pentru filmare. E pentru că așa au fost crescuți în vremuri despre care puțini își mai aduc aminte și care din păcate au apus.
El e român. Se numește Petre Rosetti și e urmașul unuia dintre cei mai ilustre neamuri boierești din istoria țării. Genul acela de familie pe care alte popoare au făcut tot posibilul să le păstreze și să învețe de la ele. Noi, nu.
„Dacă aș fi rămas, ar fi fost dezastruos pentru mine, pentru tot viitorul meu. Asta o știam precis”, a declarat Petre Rosetti.
Avea 21 de ani când a înțeles că România nu-l vrea, că nu-i pasă ce făcuse familia Rosetti pentru țară.
Povestea lui Mihai Brâncoveanu și a fratelui său, Constantin Brâncoveanu
Mihai Brâncoveanu. Prințul Mihai Brâncoveanu, dar el nu se dă în vânt după titluri pompoase pe care arborele genealogic tins pe sute de ani i-ar da dreptul. L-am găsit tot la Paris. Un Brâncovean autentic. Urmaș direct al lui Vodă Brâncoveanu, unul dintre cei mai vrednici cârmuitori ai Țării Românești și martir al creștinătății. Dar e și descendent al domnitorilor Gheorghe Bibescu și Barbu Știrbei, al Cantacuzinilor și Mavrocordaților.
Constantin Brâncoveanu și-a primit numele după strămoșul său. Locuiește la Cambridge și după atâtea decenii încă mai visează să vină în România. A iertat palmele primite de la comuniști, când a avut naivitatea să spere că avea o carieră pentru țara în care au murit înaintașii lui.
Povestea lui Alexandru Maftei
Se numește Alexandru Maftei și este partea elitei românești din secolul trecut. Adevărata elită, nu cea făcută la forjă. Iar când comuniștii au pus ochii pe familia lui, au torturat-o vreme de două decenii. Tragedia a lovit pe 23 august 1944, într-un moment în care tatăl lui Alexandru era atașat militar al României la Zagreb. Fusese trimis acolo de rege, împreună cu soția lui. Când armele s/au întors s-a schimbat și soarta familiei lor. În acea zi, părinții au avut de făcut o alegere cruntă.
Povestea Irinei-Bossy Ghica Boulin
Irina-Bossy Ghica Boulin este urmașa directă a marelui scriitor și om politic, Ion Ghica, fost premier al României în trei rânduri și descendenta lui Gheorghe Gricore Cantacuzino, cel mai bogat român de la sfârșitul secolului XIX, și el prim-ministru de două ori.
Povestea lui Radu Negrescu Suțu
Urmașul direct al lui Alexandru Vodă Suțu, cel care a încheiat șirul domniilor fanariote din Țara Românească. E înrudit cu familii mari: Calimachi, Mavrogheni, Manu sau Miclescu. Familia sa a fost deposedată de toată averea și persecutată doar pentru că avusese un rol însemnat în istoria țării.
