Am avut o vară nebună, nebună, în care aproape am văzut moartea cu ochii şi ne-am îngrozit de imagini apocaliptice: tornade, ploi, furtuni, grindină cât oul de găină. O lună şi jumătate din această vară a plouat zilnic. Iar de câţiva ani avem practic două anotimpuri: veri foarte fierbinţi, uneori prea secetoase ori cu ploi violente, şi ierni când prea blânde, când extrem de geroase. Vremea aceasta schimbatoare nu ne afectează doar garderoba, pentru că nu mai ştim cu ce să ne îmbrăcăm dimineaţa, când plecăm de acasă, dar are implicaţii grave asupra sănătăţii noastre si a ceea ce mâncam. De fapt, a ceea ce nu mai avem să mâncăm. Clima e într-o mare schimbare, asta e clar. Şi la noi, şi pe toată planeta. Suntem parte din lumea asta mare, în care gheţarii au început să se topească cu 128 de tone pe secundă, în care în deşert a început să ningă, iar stratul de grindină din America a depăşit un metru. Ne-am trezit pur şi simplu în faţa unor fenomene extreme. Imagini pe care cu ani în urmă le vedeam doar în filme, acum sunt cu adevarat si la noi în ţară.
Se întampla în 30 aprilie, la Drajna. Într-o mașină, câţiva tineri care mergeau spre Călăraşi văd pe câmp, foarte aproape de ei, o chestie ciudată, ca un fus, neagră la bază, albă spre cer. Băieţii sunt absolut şocaţi. Dar nicio clipă nu se gândesc că ar putea fi în pericol. E ca şi cum o scenă pe care o văzuseră la un moment, la cinema, s-a coborât pur şi simplu în faţa lor, pe şosea. Si de-ar fi să fie asta sfârşitul lumii, n-ai cum să ratezi momentul. Se întâmplă doar o data în viaţă, nu-i asa? Dovada că Dumnezeu te salvează, dar nu trebuie nici tu să exagerezi intrând de-a dreptul în mijlocul unei tornade, este cazul unui autocar, plin cu enoriaşi care veneau dintr-un pelerinaj la mănăstiri. Şoferul a intrat de-a dreptul în vârtej, care în câteva secunde a luat pe sus maşina de mare tonaj cu pasageri cu tot. Doar o minune a făcut ca nimeni să nu moară.
Niciunul dintre oamenii aflaţi întâmplător pe şosea, în ziua aceea, în apropierea tornadei, nu s-a gândit însă la acest pericol. Ca dovadă, numărul extrem de mare de fotografii şi filmări de la faţa locului. Nu suntem nici obişnuiti cu astfel de fenomene extreme, dar nici nu ne prea pasă de avertismentele venite de la meteorologi. În acea zi fusese anunţat un cod portocaliu de furtună. Dar nimeni n-a ținut cont de asta, nici măcar atunci când a văzut, în carne şi oase, cum arată un cod portocaliu. În America, ţara în care pare ca au fost inventate furtunile violente, oamenii simpli işi construiesc adăposturi în care se refugiază din calea acestor fenomene extreme, iar oamenii curajoşi se transformă în vânători de tornade. Doar ei au curaj să se apropie de fuiorul vijelios, cu maşini pregătite special şi cu pregătire speciala.
Noi încă nu suntem la acest nivel. Dar nici nu mai avem mult până să ajungem acolo, spun specialiştii. Clima din România acestui an nu a fost temperat continentală, asa cum am învăţat cu toţii în manualul de geografie, ci mai degrabă tropicală. Au fost fenomene meteorologice care i-au speriat până şi pe specialişti. Pe 28 mai la Zalău, grindina cât oul de găină s-a abătut asupra oraşului. În cateva minute, totul devine apocaliptic. Pentru prima dată în istoria României, anul acesta a plouat o lună şi jumătate zilnic. De la sfârşitul lunii mai, toată luna iunie şi începutul lunii iulie, în fiecare zi, am avut sute de litri de apă pe metru pătrat. Începutul verii a avut diferenţe bruşte de temperatură, care au făcut ca într-o singură zi să avem trei anotimpuri. Anul acesta ANM a emis de 10 ori mai multe coduri roşii decât în ultimii 5 ani la un loc. Iar codul roşu e cel mai grav avertisment de vreme rea pe care îl pot da specialiştii în meteorologie. Când apare un astfel de avertisment, autoritățile ar trebui sa fie în alertă, deoarece e posibil sa fie inundaţii catastrofale, vânt puternic și risc de viituri majore. De aceea, oamenii chiar ar fi bine să stea în case.
Toate aceste fenomene extreme au transformat România pentru câteva luni într-o ţară tropicală. A fost ca şi cum ţara noastră ar fi avut deschidere la ocean şi am fi fost traversaţi de un muson. Pe lângă tornade, grindină, ploi şi furtuni, vremea de tip tropical a venit la pachet şi cu umezeală excesivă. Un coșmar mai ales pentru bolnavii de inima care, în această vară, au luat cu asalt spitalele de urgenţă. Când este foarte cald afară, corpul se răceşte prin transpiraţie. Dar din cauza umidităţii excesive din aer, transpiraţia de pe corp nu se mai usucă, iar bolnavii cardiaci au brusc senzaţia de zăpuşeală şi sufocare. Din cauza acestei umidităţii excesive, cand termometrul din oraș arată 30 de grade, oamenii resimt ca si cum ar fi 42 de grade. Iar pentru cei care suferă cu inima, asta poate fi fatal. De când lucrează el la camera de gardă a spitalului Universitar, Cristian Udroiu nu a văzut atât de mulţi oameni tineri cu probleme grave cardiace.„În ultima gardă de exemplu, am avut 12 pacienţi, din care 8 au fost între 40 şi 45 de ani. În ultima vreme, exagerat de mulţi pacienti tineri. Adică peste 70% să fie pacienţi sub 40 de ani. Este o proporţie care te îngrijorează” explică medicul.
Dincolo de marele oraş, alţi oamenii măsoară efectele acestei veri în cele mai proaste recolte agricole pe care le-au obţinut vreodată. Grâul are o calitate atât de slabă, încât fermierii nu cred că se va putea face pâine din el. Iar cartofii vor ajunge, în cea mare parte, hrană pentru animale. A mai apărut şi mana, o ciupercă extrem de dăunătoare cartofului, favorizată și ea tot de umiditatea excesivă din sol. Orice tratament de stârpire a ei a fost inutil. Soluţiile stropite peste culturi au fost spălate de ploaie, iar ciuperca a distrus tot ce nu fusese distrus până atunci. Aşa că în magazine vom găsi, mai mult ca sigur cartofi de export ori de-ai noştri, autohtoni, foarte scumpi. Institutul Naţional de Statistică a anunţat deja o creştere a preţului unui kilogram de cartofi cu 55 la sută faţă de luna decembrie a anului trecut.
Se anticipează creşteri de preţ şi la paine, pentru că producţia de grâu de anul acesta este și ea compromisă. Recolta are o calitate atât de proastă, spun fermierii, încât ei nu cred ca din ea se va putea face făină bună pentru copt paine. Din biroul ministerului Agriculturii, culturile arată însă foarte bine. O fi fost vremea un pic mai nărăvaşă anul ăsta, dar a funcţionat foarte bine programul de protecţie cu rachete antigrindină, ne asigură ministrul Daea, printr-un comunicat trimis la redacţie, ca răspuns la solicitarea unui interviu pe această temă. "Programul de protecție cu rachete antigrindină a fost accelerat în ultimii trei ani prin înființarea de noi centre, fiind asigurată o protecție semnificativă pentru culturile de înaltă valoare economică (zone viticole). Efortul masiv de combatere din acest an este dat de numărul de rachete antigrindină consumate pentru protecția acestor zone. Astfel, în intervalul 15 aprilie-20 august au fost lansate 3086 rachete, față de 1234 în 2018 și 812 în 2017, pentru același interval de timp" spune Ministerul Agriculturii. A fost cea mai importantă măsură pe care Ministerul Agriculturii a luat-o pentru a-i proteja pe fermieri de vara aceasta extremă. S-au cheltuit peste 22 de milioane de lei pe rachete antigrindină. Dar zonele cultivate cu cartofi şi grâu nu au fost în raza lor. S-au considerat prioritate podgoriile de viţă de vie din Prahova, Iaşi, Timiş, Vrancea şi Oltenia. Însă, ministerul admite că până şi aici rachetele au mai dat rateuri: „În acest an, în zona Ploiești, acest sistem a fost depășit de gheața de la înalta altitudine de peste 12.000 metri, în condițiile în care rachetele acționează între 6.000 - 8.000 de metri altitudine."
În aceste condiţii, fermierii au de ales , ori îşi schimbă domeniul de activitate, ori, dacă rămân în agricultură, trebuie să se reprofileze pe altfel de culturi, care să reziste mai bine la clima asta tropicală. Chiar acum la Facultatea de Horticultură din Bucureşti sunt testate mai multe specii de fructe exotice, care au fost deja aclimatizate. În curând, în livezile din România vom culege în loc de prune şi gutui, kiwi, banane, smochine, curmale şi rodii. Iar în câteva zone din România se ştie deja că asta se va întâmpla în foarte scurt timp. Imaginaţi-vă, aşadar, o livadă întreagă de kiwi, strălucind în bătaia soarelui dobrogean, iar alături, câţiva fermieri admirandu-şi prima recoltă bogată de banane. Aţi auzit bine. Fructul exotic a fost deja adaptat pentru clima din România şi urmează să fie înregistrat sub un nume cu origine grecească. Se va numi „simina”. Banana aceasta, care creşte acum în România, a ajuns în ţara noastră absolut accidental, în 1926, odată cu întoarcerea acasă a unor emigranţi din America. Dar nimeni nu şi-a imaginat că, în condiţiile de climă de la noi, planta va rezista. Oamenii au pus seminţele undeva, în curte, lângă un gard. Iar după 93 de ani, banana nordului, aşa cum este ea cunoscută, e dovada cea mai clară că în România clima s-a schimbat radical. În curând, vom putea vorbi chiar de culturi de banane în adevăratul sens al cuvântului. Pe terenuri pe care oricum nu ar fi mai crescut nimic, vom putea cultiva, aşadar, banane, ori curmale. Un soi din acest copac există deja pe meleagurile noastre, în zona Ostrov - Jirilovca. Localnicii îi spun măslin dobrogean, iar avantajul este ca planta se adaptează foarte ușor solurilor sărăturate. Cercetătorii spun că au obţinut un soi care face nişte fructe cât oul de găină, iar gustul acestora este foarte bun și de-a dreptul miraculos.
Avantaje pe toată linia deci, şi pentru fermieri, şi pentru sănătatea noastră. Pe lista de cumpărături a românului care merge la piaţă vor mai fi şi alte produse tradiţionale româneşti - smochine, rodiile sau goji. Două soiuri româneşti de goji sunt acum în faza de omologare. Iar cercetătorii români au descoperit şi metoda prin care pot cultiva planta fără să folosească niciun tratament chimic împotriva daunatorilor. Profitaţi de ocazie şi mai faceţi, când puteţi, câte un selfie în livada cu pruni sau meri, că cine ştie când mai aveţi timp. Suntem, probabil, ultimii martori ai acestor culturi, în România.
Vântul de schimbare a climei bate din ce în ce mai tare dinspre ţările tropicale, iar asta ne va modifica, în timp, şi hainele din garderobă, şi sănătatea şi ceea ce mâncăm. Priviţi în jur şi veţi vedea ce se întâmplă deja la alţii, ca să înțelegeți că suntem parte a acestor schimbări şi că în curând asta se va întâmpla şi la noi. În deşert a nins. În Mexic stratul de grindină a atins, în vara asta, un metru. Europa toată a fost lovită de un val insuportabil de caniculă. Anglia, Franța şi Belgia au înregistrat recorduri de căldură. După care au venit furtunile violente. În câteva minute, unul dintre cele mai frecventate locuri de către turişti români, din Grecia, peninsula Halkidiki, a fost aproape distrusă de o vijelie cum nu s-a mai văzut niciodată în zonă. Șapte oameni şi-au pierdut viața. Doi dintre ei, mama şi fiu, erau români. Şi în tot acest timp, valul de căldură ajungea până la Polul Nord.
Specialiştii au apreciat ca, într-o singura zi, Groenlanda a pierdut 40 la sută din suprafața sa de gheață. Sau, după alte calcule, într-o singură secundă s-au topit 128 de tone de gheaţă. De câţiva ani se tot întâmplă asta, dar ce s-a întâmplat în vara lui 2019 i-a speriat până şi pe cei mai sceptici specialiști.nUnde s-au scurs cele 80 de miliarde de tone de gheaţă? Răspunsul îi sperie chiar şi pe meteorologi: „În ocean. Aici este problema. Pentru că oceanul are şi el misiunea de a face transferul de căldură între componentele sistemului climatic. Numai că în zona Groenlandei, în sud mai exact, sunt nişte zone sensibile, acolo unde dacă modifici foarte puţin salinitatea, practic modifici o circulaţie la nivel global în ocean” explică Roxana Bojariu, meteorolog.
Exact asta se întâmplă acum. Aşadar, gheţarii se topesc mai repede decât trebuie, apa ajunge în ocean, nivelul oceanului creşte brusc. De acest fenomen se leagă furtunile violente de care avem parte în Europa, spun specialiştii. Iar ce se întâmplă în Groenlanda reflectă cel mai bine efectul încălzirii globale. De aici, vin în lanţ, toate modificările climatice la care asistăm, ca la un spectacol în care personaje principale suntem chiar noi. Iar acesta e doar începutul, ne avertizează cercetătorii. La începutul acestei săptămâni, 60 de lideri politici s-au întâlnit la New York, la summitul Naţiunilor Unite pe tema climei, pentru a lua o decizie privind modificările climatice dramatice din ultimii ani și ce măsuri trebuie luate pentru a fi prevenite pe viitor. O decizie încă nu a fost luată. Între timp, se anunţă o toamnă mai călduroasă decât de obicei şi o iarnă care ne va lua prin surprindere.
